Noile reforme pe care Bolojan își asumă răspunderea pe 29 ianuarie. A refuzat să modifice „taxa pe boală” la concediul medical (Surse)

Coaliția de guvernare a decis ca Executivul să își angajeze răspunderea în Parlament, la finalul lunii ianuarie, atât pe reforma administrației publice, cât și pe pachetul de relansare economică. Decizia a fost însoțită de tensiuni în interiorul PNL, unde premierul Ilie Bolojan a respins solicitări privind introducerea unor excepții sociale, asumându-și explicit costul politic al măsurilor propuse.

Guvernul își va angaja răspunderea pe reforma administrației și pachetul de relansare economică pe 29 ianuarie

Coaliția de guvernare a decis luni, 19 ianuarie, ca Executivul să își angajeze răspunderea în Parlament atât pe reforma administrației publice, cât și pe pachetul de relansare economică propus de PSD, potrivit unor surse politice.

Cele două inițiative vor fi asumate simultan, însă vor fi depuse separat, pentru a limita riscul ca întregul demers să fie blocat în cazul unei sesizări la Curtea Constituțională.

Premierul Ilie Bolojan, care deține și funcția de președinte al PNL, le-a propus colegilor din partid ca asumarea răspunderii să aibă loc în data de 29 ianuarie.

Conform calendarului discutat în prima ședință a Biroului Politic Național din acest an, măsurile incluse în cele două proiecte legislative ar urma să fie finalizate până cel târziu pe 26 ianuarie, pentru a permite respectarea procedurilor parlamentare.

„Biroul Politic Naţional al Partidului Naţional Liberal s-a întâlnit luni, 19 ianuarie 2026, în prima şedinţă din acest an, pentru a discuta temele de pe agenda curentă a guvernării.

Premierul Guvernului României şi preşedintele PNL, Ilie Bolojan, a prezentat în faţa BPN pachetul pentru reforma administraţiei publice centrale şi locale, precum şi calendarul propus pentru adoptarea bugetului de stat pe anul 2026.

Preşedintele Ilie Bolojan a informat colegii liberali despre cea mai recentă şedinţă a coaliţiei de guvernare, care a avut loc înaintea şedinţei BPN, unde s-au pus la punct ultimele detalii în privinţa reformei administraţiei publice centrale şi locale, inclusiv reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal.

Forma agreată în coaliţie este foarte apropiată de forma proiectului de lege de pe site-ul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, iar premierul Ilie Bolojan a propus ca pe data de 29 ianuarie 2026 să fie angajată răspunderea Guvernului în faţa Parlamentului pentru acest proiect de lege. De asemenea, în aceeaşi zi, Guvernul îşi propune angajarea răspunderii în faţa Parlamentului şi pe un pachet de măsuri pentru relansare economică, a cărui formă va fi definitivată până pe 26 ianuarie a.c., cu contribuţia tuturor partenerilor din coaliţie.

În privinţa bugetului de stat, în urma discuţiilor tehnice cu reprezentanţii Ministerului Finanţelor şi ţinând cont de paşii premergători care mai trebuie făcuţi, se are în vedere adoptarea bugetului de stat pe 2026 în a doua jumătate a lunii februarie. Premierul şi liderul Partidului Naţional Liberal a precizat că unul dintre obiectivele majore ale acestui an este absorbţia fondurilor PNRR.

Răspunzând preocupării reprezentanţilor administraţiei publice locale în privinţa bugetelor locale şi a transferurilor de sume pentru echilibrare bugetară de la nivel central la nivel local, preşedintele PNL a menţionat că a fost creat un grup de lucru pe acest subiect, care să armonizeze dialogul dintre centru şi teritoriu.

În finalul şedinţei, membrii BPN au aprobat două propuneri ale partidului pentru ocuparea unor funcţii publice: Daniel Constantin pentru funcţia de preşedinte al Agenţiei Române pentru Investiţii şi Comerţ Exterior (ARICE – instituţie aflată în subordinea Guvernului României) şi Adrian Zvîncă pentru funcţia de preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM – instituţie care funcţionează sub autoritatea Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale)”, este comunicatul integral al PNL de luni, 19 ianuarie 2026.

Discuții tensionate în interiorul PNL privind „taxa pe boală”, indemnizația de handicap și venitul minim de incluziune

Decizia privind angajarea răspunderii vine într-un context tensionat, marcat de dezbateri interne în PNL legate de unele prevederi cu impact social din pachetul legislativ. Surse politice citate de stiripesurse.ro susțin că, în cadrul ședinței de luni, senatorul Nicoleta Pauliuc a formulat mai multe solicitări adresate premierului, vizând modificarea unor măsuri considerate sensibile pentru anumite categorii de populație.

Discuțiile au avut loc în jurul unui proiect care prevede, printre altele, introducerea primei zile de concediu medical fără plată, precum și posibilitatea executării unor indemnizații sociale în situația neplății impozitelor locale.

Nicoleta Pauliuc a cerut eliminarea primei zile de concediu medical fără plată pentru persoanele care suferă de boli cronice, în special pentru pacienții oncologici. De asemenea, ea a solicitat eliminarea din proiect a prevederilor care permit executarea indemnizației de handicap și a venitului minim de incluziune, argumentând că aceste măsuri ar trebui să protejeze categoriile vulnerabile.

Potrivit acelorași surse, senatorul liberal a susținut că statul are obligația de a sprijini persoanele cu boli grave și că aplicarea unei zile de concediu medical neplătite echivalează efectiv cu o „taxă pe boală”. Totodată, ea a subliniat că PNL ar trebui să își asume un rol activ în protejarea acestor grupuri sociale.

Premierul Ilie Bolojan a respins însă aceste propuneri, arătând că nu mai dorește introducerea de excepții în legislație și că este dispus să își asume costul politic al unor decizii nepopulare. Preferă să fie „omul rău din sală”, ar fi fost răspunsul său.

El a argumentat că există și alte state europene în care prima zi de concediu medical nu este plătită și că nu consideră necesară modificarea prevederii.

În replică, Nicoleta Pauliuc a atras atenția că legislația românească include deja numeroase excepții, însă această observație nu ar fi primit un răspuns direct din partea premierului.