Noi reguli privind eșalonarea simplificată din 15 ianuarie. Ce condiții noi trebuie să îndeplinească firmele și persoanele fizice

Începând cu anul 2026, regulile privind eșalonarea simplificată a datoriilor fiscale se modifică. Noile condiții limitează accesul la acest mecanism și introduc criterii suplimentare pentru contribuabili.

Eșalonarea simplificată rămâne un instrument de sprijin pentru probleme temporare de lichiditate

Eșalonarea simplificată este utilizată în special în situațiile în care apar blocaje temporare în fluxul de numerar. Aceasta poate fi solicitată pentru obligații fiscale precum impozitul pe profit, impozitul pe veniturile microîntreprinderilor și TVA. Perioada maximă pentru care se poate acorda rămâne de 12 luni, conform cadrului legal în vigoare.

Potrivit explicațiilor transmise de consultantul fiscal Loredana Mihăilă, acest mecanism a fost păstrat după ce, inițial, se discutase eliminarea sa. Autoritățile au decis însă să modifice condițiile de acces, în loc să renunțe complet la această facilitate.

Una dintre principalele schimbări vizează limitarea valorii datoriilor fiscale pentru care se poate solicita eșalonarea simplificată. Astfel, începând din 2026, se stabilesc plafoane diferențiate în funcție de categoria contribuabilului.

„În anul 2026 se vor modifica condițiile de acordare a eșalonării simplificate.

Eșalonarea simplificată este un instrument util, pe termen scurt, pentru situațiile în care există blocaje în fluxurile de numerar (cash-flow). Poate fi solicitată pentru impozitul pe profit, impozitul micro și TVA și poate fi acordată pentru o perioadă de 12 luni.

După ce, inițial, se dorea eliminarea acestei înlesniri la plată, au fost modificate condițiile de acces. Astfel, se limitează valoarea datoriilor fiscale pentru care se poate solicita eșalonarea.

Plafoane noi pentru datoriile care pot fi eșalonate

Pentru persoanele fizice, eșalonarea poate fi solicitată doar pentru datorii cuprinse între 500 și 100.000 de lei. În cazul asocierilor fără personalitate juridică, intervalul acceptat este între 2.000 și 100.000 de lei. Pentru persoanele juridice, plafonul minim este de 5.000 de lei, iar cel maxim ajunge la 400.000 de lei.

Există și o excepție de la aceste limite. Eșalonarea poate fi acordată și pentru sume care depășesc plafoanele stabilite, însă doar în situația în care contribuabilul are de încasat bani de la autorități sau instituții publice. Această derogare nu se aplică însă creanțelor fiscale stabilite prin decizii de impunere care sunt contestate.

Vechimea firmei devine o condiție obligatorie

O altă modificare importantă introdusă de noul cadru legislativ este legată de vechimea contribuabilului. Pentru a putea solicita eșalonarea simplificată, firma trebuie să fie înființată cu cel puțin 12 luni înainte de depunerea cererii. Această condiție elimină posibilitatea ca societățile nou-înființate să acceseze rapid acest tip de facilitate fiscală.

Conform consultantului fiscal, această regulă urmărește să limiteze utilizarea mecanismului de către entități fără istoric fiscal, reducând riscurile pentru bugetul de stat.

„Se poate acorda eșalonare și pentru sume mai mari decât plafoanele, în situația în care o companie are de încasat bani de la autorități sau instituții publice; însă această excepție nu se aplică pentru creanțele fiscale stabilite prin decizii de impunere contestate.

O altă condiție nouă pentru eșalonare este ca firma să fie înființată cu minimum 12 luni înainte de depunerea cererii.

Modificările privind eșalonarea simplificată intră în vigoare la data de 15 ianuarie 2026 Legea 239/2025”, mai transmite consultantul fiscal Loredana Mihăilă.

Modificările fac parte din al doilea pachet de măsuri fiscale adoptat anul trecut

Modificările privind eșalonarea simplificată vor intra în vigoare la data de 15 ianuarie 2026, fiind prevăzute în Legea 239/2025. Aceste schimbări fac parte din al doilea pachet de măsuri fiscale adoptat de Parlament în noiembrie anul trecut.

Același pachet legislativ a introdus reguli mai stricte pentru firme și pentru persoanele care obțin venituri din investiții sau din închirierea locuințelor pe termen scurt. Printre măsuri se regăsesc cerințe suplimentare privind capitalul social, raportările financiare, impozitarea tranzacțiilor cu active digitale și relațiile dintre companii și acționarii acestora.