Nezavisimaia Gazeta: Parlamentul armean a fost ales cu arma în mână

Svetlana Gamova a scris o opinie pentru Nezavisimaia Gazeta cu privire la scrutinul din Armenia, care a fost însoțit de scandaluri, dar și de focuri de armă. Potrivit acestuia, deși cetățenii țării s-au mobiliat să se prezinte la vot, a fost nevoie ca parlamentul armean să fie ales ”cu arma în mână”.

Cetățenii Armeniei s-au prezentat în număr mare la secțiile de votare duminică, 20 iunie. La trei ore de la începerea votului, Comisia Electorală Centrală a remarcat o prezență la vot de 12%, iar pe la prânz – de 27%. S-a votat pentru actualul prim-ministru Nikol Pașinian (reprezentat de partidului său) și împotriva acestuia.

Pentru fostul președinte Robert Kocearian și împotriva acestuia. Alegătorii s-au luptat nu pentru parlament, ci pentru un premier care va fi aprobat de deputați. După cum au declarat unii lideri de partide, s-a mai votat, de asemenea, împotriva președintelui Azerbaidjanului, Ilham Aliev, arată Nezavisimaia Gazeta. 

Filiala din a Gallup International Association a dat publicității o declarație în care se remarcă faptul că „în decursul ultimelor câteva săptămâni s-a înregistrat scăderea ratingului partidului aflat la putere, ceea ce a provocat o reacție de neînțeles atât din partea reprezentanților elitei aflate la putere, cât și a televiziunii”.

Douăzeci și cinci de forțe politice s-au luptat pentru dreptul de a forma noul guvern. Armenia este o republică parlamentară în care prima persoană în stat este primul ministru. Pentru prim-ministrul „său” s-au și luptat partidele și alegătorii care le susțin. Iar emoțiile au fost mai mari decât era de așteptat.

64 de nereguli doar la orele prânzului

Procuratura Generală a Armeniei a declarat: „La ora 13.00 (12.00, ora Moscovei) au fost înregistrate 64 de cazuri de nereguli, despre care au semnalat poliția, participanții la alegeri, observatorii, mass-media”. După cum a declarat, la un briefing, purtătorul de cuvânt al Procuraturii Generale, Edgar Arsenian, cazurile de nerespectare a legii țin de secretul votului, de votul repetat, de mită, de deteriorarea patrimoniului, de încălcarea dreptului electoral, de folosirea violenței. „A fost deschis un dosar penal în legătură cu folosirea violenței la o secție de votare”, a arătat Arsenian.

În același timp, fostul președinte al Armeniei, liderul Partidului Republican, Serj Sargsian, a făcut declarații referitoare la presiunea organelor de ordine asupra partidelor de opoziție. „Întregul sistem de respectare a ordinii se ocupă de folosirea forței brutale împotriva noastră. Este vorba de invitații de neînțeles la secțiile de poliție, de percheziții ilegale la sedii, de rețineri ilegale. Urmărim cu atenție evenimentele, iar după-amiază vom face o declarație”, a declarat Sargsian jurnaliștilor după ce și-a exercitat dreptul la vot.

În ceea ce-l privește pe candidatul la postul de premier din partea blocului „Am onoarea”, fostul director al Serviciului de Securitate Națională, șeful partidului „Patria”, Artur Vanețian, acesta a declarat jurnaliștilor că „autoritățile Armeniei se află în agonie și toate acțiunile lor au ca scop slăbirea pozițiilor opoziției”.

Declarații referitoare la exercitarea de presiune asupra opoziției, despre percheziții la sediile din regiunea Siunik au făcut și reprezentanții blocului „Armenia”, condus de fostul președinte al republicii, Robert Kocearian. „Scopul îl constituie paralizarea activității susținătorilor blocului ‘Armenia’ chiar în ziua alegerilor. Facem apel la organele de ordine să acționeze în limitele cadrului legal, facem apel la Comisia Electorală Centrală să ia toate măsurile juridice necesare”, a declarat, pentru mass-media, purtătorul de cuvânt al blocului, Aram Vardevanian. 

Cu toate acestea, Serviciul de presă al Poliției Armeniei a declarat că perchezițiile la sediile blocului „Armenia”, în apartamentele și automobilele membrilor blocului sunt efectuate „în cadrului unui dosar penal care a fost deschis”. Poliția nu informează despre ce dosar penal este vorba. În același timp, conducătorul blocului electoral, Arman Babajanian, a declarat că s-a tras asupra automobilului său. Serviciul de presă al Poliției Armeniei a comunicat că duminică de dimineață asupra automobilului lui Arman Babajanian s-a tras, folosindu-se o armă de foc de un tip care deocamdată nu a fost identificat. Babadjanian este deputat în Parlamentul în exercițiu al Armeniei, este adversar al lui Robert Kocearian, în timpul mandatului de președinte al căruia (1998-2008) a executat o sentință pentru sustragerea de la serviciul militar obligatoriu. Blocul lui Babajanian se pronunță pentru schimbarea cursului de politică externă al Armeniei într-unul pro-occidental.

Momente critice în cadrul alegerilor

Momentele critice nu au luat însă sfârșit aici. La o secție de votare din regiunea armeană Ararat, reprezentanți ai partidelor aflate în confruntare electorală au deschis focul. „Organele de ordine deplasate la fața locului au stabilit că s-a produs un incident între reprezentanții partidelor ‘Armenia înfloritoare’  și ‘Avântul’, în cursul căruia s-a tras folosindu-se pistoale cu gaze. Armele au fost confiscate. Se desfășoară o anchetă”, informează serviciul de presă al Poliției.

La alegeri au participat 21 de partide și patru blocuri, dintre care două militează pentru reorientarea țării spre Vest.

La alegeri mai iau parte, de asemenea, partidul condus de prim-ministrul ad-interim Nikol Pașinian, „Acordul Civic”, și partidul „Congresul național armean”, condus de primul președinte al Armeniei, Levon Ter – Petrosian.

Sondajul efectuat de reprezentanța în republică a Gallup International Association a arătat că pentru blocul „Аrmenia” al lui Kocearian sunt gata să voteze 28,7% dintre alegători, pentru partidul lui Pașinian, „Acordul Civic” –  25,2% din electorat. Potrivit sondajului, partidul lui Pașinian are un sprijin însemnat în mediul rural – 32,9% și cel mai scăzut la Erevan – 16,4%. Blocul condus de Kocearian nu este foarte popular în comunitățile de la sate -18%, în schimb este pe primul loc în capitala armeană, Erevan – 35%.

Judecând după cum s-au încins spiritele în timpul alegerilor, nu este exclus ca rezultatele scrutinului să nu mulțumească toți alegătorii, iar partidele să înceapă să le conteste.