Neliniște în partide după informațiile despre anticipate. Ce se discută pe grupurile parlamentarilor

Un scenariu cu implicații directe asupra viitorului Parlamentului a ajuns să agite scena politică. Posibilitatea ca Nicușor Dan să recurgă la dizolvarea Legislativului, în cazul în care Luca Niculescu nu reușește să obțină susținerea necesară pentru instalarea Guvernului, a stârnit întrebări în rândul aleșilor și a alimentat incertitudinea inclusiv în organizațiile de partid din țară.

Alegerile anticipate, subiect fierbinte în partide. Ce îi neliniștește pe parlamentari

Potrivit surselor Mediafax, în grupurile parlamentare ale mai multor formațiuni au început să circule mesaje și linkuri către articolele de presă despre acest scenariu, iar deputații și senatorii le solicită liderilor de partid să confirme informațiile.

Neliniștea este resimțită mai ales de parlamentarii care nu au certitudinea că vor putea obține un nou mandat dacă vor avea loc alegeri anticipate. Pentru aceștia, un nou scrutin ar putea însemna pierderea poziției de pe listele electorale sau imposibilitatea de a candida din nou.

„Pe grupurile parlamentare ale partidelor e neliniște! Toată lumea trimite linkuri la știrile care au apărut și îi întreabă pe șefi dacă e real. Am primit mesaje până și de la filialele județene”, a declarat pentru Mediafax un politician.

Reacțiile au apărut după ce mai multe publicații au relatat, citând surse apropiate Administrației Prezidențiale, că Nicușor Dan ar lua în calcul dizolvarea Parlamentului dacă Luca Niculescu nu reușește să formeze o majoritate parlamentară.

Potrivit surselor politice citate, președintele ar putea prezenta vineri, 16 octombrie, un decret de dizolvare a Parlamentului, dacă negocierile pentru formarea noului Guvern nu ajung la un rezultat.

De ce se tem parlamentarii de alegerile anticipate

Perspectiva unui nou scrutin provoacă îngrijorare în special în rândul parlamentarilor formațiunilor mai mici, dar și al celor din partidele mari care nu au garanția că vor ocupa în continuare poziții eligibile pe listele electorale.

Sursele politice consultate de Mediafax susțin că eventualele alegeri ar presupune reluarea procesului de selecție a candidaților, renegocierea locurilor de pe liste și organizarea unei noi campanii electorale, la mai puțin de doi ani de la alegerile parlamentare din 2024.

Pentru o parte dintre actualii deputați și senatori, riscul nu se limitează la posibilitatea ca formațiunea din care fac parte să obțină mai puține mandate. Ei se confruntă și cu incertitudinea privind nominalizarea pentru un nou mandat, în condițiile în care pozițiile eligibile sunt stabilite de partide înaintea scrutinului.

Situația este mai complicată pentru parlamentarii care au fost aleși pe listele unor formațiuni pe care ulterior le-au părăsit, precum și pentru cei care activează în grupuri politice mai mici. În cazul lor, accesul la un nou mandat ar depinde de rezultatele electorale ale partidelor pe care le reprezintă sau de posibilitatea de a candida pe listele altor formațiuni.

Un nou scrutin ar putea determina, astfel, schimbări în distribuirea candidaturilor și în negocierile interne ale partidelor. Pentru parlamentarii care nu au certitudinea menținerii pe liste, perspectiva anticipatelor adaugă o miză personală negocierilor privind învestirea noului Executiv.

Momentul apariției informațiilor, analizat de sursele politice

Un politician implicat în negocierile pentru formarea Guvernului a declarat anterior pentru Mediafax că trebuie luat în considerare și momentul în care informația referitoare la posibila dizolvare a Parlamentului a fost transmisă presei de surse din Administrația Prezidențială.

Potrivit sursei, momentul apariției informației ar putea indica o încercare de a exercita presiune asupra partidelor care nu și-au stabilit încă poziția privind votul de învestitură. În această perspectivă, riscul pierderii mandatelor ar putea determina parlamentari din mai multe grupuri să le ceară propriilor conduceri să identifice o soluție de compromis pentru formarea Guvernului.

Această interpretare nu exclude posibilitatea ca președintele Nicușor Dan să ia efectiv în calcul dizolvarea Parlamentului și organizarea alegerilor anticipate. Totuși, sursa citată de Mediafax consideră că transmiterea informației în spațiul public ar putea avea și un rol în negocierile politice aflate în desfășurare.

Negocierile pentru Guvernul Niculescu și pozițiile partidelor

Potrivit informațiilor obținute de Mediafax din surse politice, una dintre formulele discutate presupune formarea unui Guvern în care PSD să dețină cea mai mare parte a portofoliilor ministeriale. În această variantă, președintele Nicușor Dan ar avea un cuvânt decisiv în desemnarea unor miniștri pentru domenii strategice, precum Afacerile Externe, Apărarea, Fondurile Europene sau Finanțele.

Noul Executiv ar urma să beneficieze de susținerea parlamentară a PNL și UDMR, în baza unor înțelegeri politice care să îi asigure sprijinul necesar cel puțin până în aprilie 2027. Formula este însă dificil de convenit, deoarece PSD ezită să accepte o structură guvernamentală în care ar controla principalele ministere, dar ar suporta aproape singur costurile electorale ale guvernării.

Social-democrații își doresc ca și celelalte partide care ar susține Executivul să își asume participarea efectivă la guvernare. În schimb, PNL și UDMR s-au arătat dispuse să voteze învestirea unui Guvern fără să intre neapărat într-o coaliție guvernamentală cu PSD.

Poziția social-democraților este așteptată miercuri, 14 octombrie, iar decizia ar putea influența șansele premierului desemnat Luca Niculescu de a obține cele minimum 233 de voturi necesare pentru învestirea Guvernului în Parlament.

În ce condiții poate fi dizolvat Parlamentul

Posibilitatea dizolvării Parlamentului este reglementată de articolul 89 din Constituția României. Potrivit acestuia, președintele poate recurge la această măsură dacă Parlamentul nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.

Potrivit informațiilor prezentate în materialul Mediafax, în actuala criză politică au fost respinse deja două propuneri de Guvern, cele conduse de Adrian Veștea și Siegfried Mureșan, iar termenul de 60 de zile a fost depășit.

Înaintea unei eventuale dizolvări, șeful statului trebuie să consulte președinții celor două Camere ale Parlamentului și liderii grupurilor parlamentare. Consultările reprezintă o etapă prevăzută de Constituție înainte ca președintele să poată lua o astfel de decizie.

Constituția nu îl obligă însă pe președinte să dizolve Parlamentul chiar dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de legea fundamentală. Dizolvarea rămâne o decizie aflată la latitudinea șefului statului.