Bugetul României, sub presiune la final de an. Adrian Negrescu avertizează asupra cheltuielilor și a fondurilor europene neîncasate

Bugetul României pentru 2026 se confruntă cu presiuni importante în ultimul trimestru al anului, în condițiile în care statul trebuie să acopere cheltuielile curente, să continue investițiile și să gestioneze costurile tot mai mari ale împrumuturilor. Economistul Adrian Negrescu avertizează că rectificarea bugetară va arăta în ce măsură veniturile estimate pot fi transformate în încasări efective și atrage atenția asupra fondurilor europene care nu au ajuns încă în conturile statului.

Adrian Negrescu avertizează asupra cheltuielilor statului până la finalul anului

Într-o analiză publicată pe Facebook, Adrian Negrescu susține că principala provocare pentru Guvern este identificarea resurselor necesare pentru finanțarea obligațiilor bugetare în ultimele luni ale anului.

„Întrebarea pe care trebuie să și-o pună Guvernul în aceste săptămâni este una foarte simplă: de unde vin banii pentru obligațiile statului până la final de an? Vorbim de plăți către furnizori, transferuri către autoritățile locale, cofinanțarea proiectelor europene și continuarea investițiilor. Toate acestea trebuie acoperite fără să scăpăm deficitul de sub control.”

Potrivit economistului, bugetul pentru 2026 a fost construit pe un deficit de 6,2% din PIB și pe investiții publice estimate la 163,8 miliarde de lei. Din această sumă, aproximativ 53,4 miliarde de lei ar urma să provină din PNRR, prin granturi și împrumuturi.

În același timp, cheltuielile cu dobânzile au fost estimate la 60,8 miliarde de lei, cu aproximativ 10,3 miliarde de lei peste nivelul din 2025.

„Aceste cifre spun două lucruri. Pe de o parte, investițiile publice depind masiv de fondurile europene. Pe de altă parte, costul datoriei înghite o parte tot mai mare din resursele statului. Problema este că sumele proiectate la început de an nu sunt azi integral bani în cont.”

Adrian Negrescu explică faptul că întârzierile în implementarea proiectelor europene pot obliga statul să acopere temporar cheltuielile din fonduri proprii sau prin noi împrumuturi.

Aproape 6,84 miliarde de euro din PNRR nu au fost încă încasate

Economistul citează date ale Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, potrivit cărora alocarea totală a României prin PNRR, după renegocierea din august 2026, este de 20,11 miliarde de euro.

Din această sumă, 13,57 miliarde de euro reprezintă granturi, iar 6,54 miliarde de euro sunt împrumuturi. Până la începutul lunii octombrie, România încasase aproximativ 13,27 miliarde de euro, reprezentând circa 66% din alocarea revizuită.

Pe 9 octombrie au mai intrat peste 300 de milioane de euro din cererea de plată numărul 3, sumă suspendată anterior de Comisia Europeană, conform informațiilor prezentate de economist.

„Diferența de aproape 6,84 miliarde de euro nu înseamnă bani pierduți, dar nici bani câștigați. Până când Comisia Europeană nu aprobă și nu virează efectiv plata, acești bani nu pot fi trecuți la venituri. Ar fi o greșeală gravă să ne bazăm pe sume care s-ar putea să nu mai ajungă în timp util.”

Negrescu avertizează că neîndeplinirea unor jaloane poate transforma întârzierile în probleme bugetare de durată, care nu pot fi rezolvate doar prin amânarea cheltuielilor.

Încasările din autorizarea aparatelor slot-machine ar fi scăzut cu 38%

În analiza sa, Adrian Negrescu susține că autoritățile ar trebui să verifice și efectele fiscale ale unor modificări legislative, înainte de a lua în calcul noi surse de finanțare.

Economistul oferă drept exemplu industria jocurilor de noroc, unde afirmă că transferarea autorizării la nivel local, prin OUG nr. 7/2026, a fost urmată de o reducere semnificativă a încasărilor din taxele de autorizare pentru aparatele slot-machine.

Potrivit cifrelor prezentate de acesta, în perioada februarie–mai, veniturile respective au scăzut de la 485 de milioane de lei în 2025 la 300 de milioane de lei în 2026. Diferența este de 185 de milioane de lei, echivalentul unei reduceri de aproximativ 38%.

„Este un caz clasic în care o măsură de reglementare a produs un efect fiscal negativ, iar nimeni nu pare să-l fi calculat. La 1 septembrie, doar 90 din aproximativ 3.100 de primării adoptaseră hotărârile necesare.”

Economistul consideră că întârzierile administrative au afectat activitatea unor operatori licențiați și, implicit, veniturile colectate de stat.

„Statul a pierdut bani nu pentru că firmele au refuzat să plătească, ci pentru că administrația nu le-a permis să funcționeze.”

Pierderi estimate la sute de milioane de euro în industria jocurilor de noroc

Adrian Negrescu menționează o analiză publicată în septembrie 2026, care estima pierderi cumulate de aproape 400 de milioane de euro și un posibil impact anual de 530–550 de milioane de euro până la începutul anului 2027.

El precizează că aceste sume reprezintă estimări, nu pierderi bugetare confirmate oficial.

De asemenea, economistul citează date comunicate de FEDBET, potrivit cărora peste 1.300 de locații s-au închis, iar aproximativ 8.500 de locuri de muncă au fost afectate.

„Chiar dacă cifrele exacte vor fi clarificate abia după bilanțuri, direcția este evidentă: mai puține taxe platite, mai puțin impozit pe profit, mai puține contribuții și salariați care trec de la plătitori de taxe la beneficiari de ajutoare sociale.”

Negrescu consideră că efectele modificărilor legislative asupra industriei trebuie analizate în cadrul rectificării bugetare, având în vedere contribuția fiscală a sectorului.

Ce soluții propune Adrian Negrescu pentru bugetul României

Economistul identifică trei direcții principale pentru reducerea presiunilor bugetare: accelerarea încasării fondurilor europene, realocarea cheltuielilor și colectarea integrală a veniturilor datorate statului.

În opinia sa, rectificarea bugetară trebuie să înceapă cu o comparație între veniturile programate și cele efectiv realizate, urmată de identificarea cauzelor care au produs eventualele diferențe.

Printre măsurile considerate prioritare se numără recuperarea creanțelor, combaterea evaziunii fiscale, reducerea muncii la negru și verificarea obligațiilor fiscale din sectoarele cu regimuri speciale.

„Înainte să ne uităm la surse noi de finanțare, statul ar trebui să se uite atent la sectoarele cu regimuri fiscale speciale și să verifice dacă își încasează integral obligațiile de acolo. Este cea mai rapidă și mai corectă sursă de bani: nu presupune poveri suplimentare pentru contribuabilii care își plătesc deja dările, ci doar o administrație care să funcționeze.”

Adrian Negrescu avertizează că presiunile asupra finanțelor publice nu trebuie transferate automat asupra contribuabililor și mediului de afaceri.

„Mai întâi trebuie să încasăm ce ni se cuvine din mecanismele fiscale existente și să corectăm măsurile care au tăiat din venituri fără să aducă nimic în schimb. Aceeași disciplină trebuie aplicată și bugetului pe 2027, care trebuie să plece de la încasări reale, nu de la cifre frumoase pe hârtie.”