Cristian Coman este cercetător științific I , axat pe studii de microbiologie de mediu și biotehnologii microbiene, în principal rezistență la antibiotice în habitate naturale și cu impact antropic, a vorbit într-un interviu acordat pentru HotNews, despre o altă nenorocire care ar urma să afecteze întreg globul.

Mai exact, potrivit acestuia, este vorba despre rezistența la antibiotice, care în ultima vreme, a ajuns să devină principala cauză a mortalității.

În acest context, cercetătorul susține că până în anul 2050 am putea să ajungem la peste 10 milioane de decese anual. Pe lângă partea sanitară, impactul economic este și el dezastruos, estimat la 100.000 de miliarde de dolari, la nivel global.

Totodată, Cristian Coman susține că în ultimii 30 de ani nu s-au mai descoperit noi clase de antibiotic, iar rapoartele, care vin din partea OMS, ale cercetătorilor, de la diferite grupuri, spun foarte clar că această problema este una extraordinară la nivel global, însă totuși lumea încearcă să o evite, până o să ajungem în punctul în care să fie prea târziu.

Cercetătorul trage și un semnal de alarmă, potrivit acestuia, companiile nu mai doresc să investească în descoperire de noi antibiotice, pentru că aceste costuri sunt foarte mari, și riscurile pentru ele sunt și mai mari.

Cristian Coman a ținut să precizeze ce reprezintă rezistența la antibiotice, dar și care sunt cauzele care duc la o astfel de situație.

„Rezistența la antibiotice apare atunci când medicamentul în sine nu mai funcționează. Încercăm să lovim în acel microorganism, să-i zicem bacterie, o să mă refer la ele. Lovim într-o bacterie patogenă cu care organismul se luptă și din păcate nu mai reacționează la tratament. Această rezistență poate să fie naturală într-o bacterie, pur și simplu o are, sau așa numita rezistență dobândită, aceasta este de fapt partea mai urâtă a rezistenței la antibiotice, pentru că anumite gene de rezistență, care sunt transferabile, pot să ajungă la bacterii cu rezistență la antibiotice de la altă bacterie care în mod normal nu are rezistență la antibiotice, dar prin faptul că preia aceste gene devine ea însăși rezistentă”, a spus cercetătorul pentru Hot News.

33 de mii de oameni mor anual

Întrebat despre cât de gravă este situația, cercetătorul susține că, potrivit estimărilor, până în anul 2050, de la 33 de mii de morți anual, am putea înregistra peste 10 milioane de decese, iar economia va fi și ea afectată.

„Situația este gravă și va deveni și mai gravă. Am să va dau exemplu un raport britanic din 2015. Acest raport a fost cerut de prim-ministrul Marii Britanii de atunci, David Cammeron. El le-a cerut specialiștilor să vină cu o estimare a acestui impact al rezistenței la antibiotice pe partea de mortalitate și pe parte de impact economic. Acest raport subliniază mare și îngroșat că dacă nu vom face ceva, bineînțeles la nivel global, această rezistență la antibiotice tinde să devină principala cauza a mortalității. Până în anul 2050 am putea să ajungem la peste 10 milioane de decese anual cauzate de rezistența la antibiotice. Impactul economic este extraordinar, estimat la 100 de mii de miliarde de dolari, la nivel global, bineînțeles”, a mai spus Cristian Coman.

Potrivit acestuia, într-adevăr, până în anii 80, au fost descoperite mai multe antibiotice, însă de atunci, companiile au decis să nu mai investească. Motivul în reprezintă costurile foarte mari dar și riscurile.

El a dat exemplu un compus care se poate transforma într-un medicament, însă până a ajunge acolo, este nevoie de ece ani de teste și costuri de peste un miliard de dolari, pe care companiile farmaceutice nu își permit să le piardă.

„A fost o perioada, așa numită “golden age”, a descoperirii antibioticelor care a durat până prin anii 80, după aceea a avut așa, un declin abrupt. Astfel că, în ultimii 30 de ani nu s-au mai descoperit noi clase de antibiotic. În 2015 s-a descoperit un posibil nou antibiotic care este destul de bun și de interesant. Ar face parte dintr-o nouă clasa, dar nu a intrat încă pe piață.

Companiile, din păcate, nu mai doresc să investească în descoperire de noi antibiotice, pentru că aceste costuri sunt foarte mari, și riscurile pentru ele sunt și mai mari. Am să va dau un exemplu, se estimează că durata de la descoperirea unui compus care pare promițător ca nou antibiotic, până să se transforme într-un medicament care să ajungă la pacienți, durează peste 10 ani, uneori 15 ani, iar costurile depășesc un miliard de dolari. Să zicem că anumite companii sunt dispuse să plătească aceste costuri, dacă știu că după aceea se transformă în profit.

Din păcate nu este așa, de cele mai multe ori, profitul este chiar negativ, dacă va vine să credeți, adică mai durează niște ani în care aceste companii trebuie să pompeze bani pentru ca aceste antibiotice să devină profitabile. O companie mai mică a creat Plasomicina. A adunat fonduri, au cercetat peste 15 ani acest antibiotic, au băgat sute de milioane de dolari, iar în primul an după ce l-au lansat pe piață au avut vânzări de mai puțin de un milion de dolari, ceea ce i-a dus la faliment. Exemple de genul le fac pe anumite companii să fie reticente și să nu-și mai dorească să meargă pe acest drum”, a mai explicat acesta.

Sursa foto: INQUAM Photos, Alex Nicodim