Negocieri decisive privind banii fermierilor europeni. Comisarul UE pentru Agricultură: Sunt îngrijorat

Viitorul buget destinat agriculturii europene intră într-o etapă decisivă, înaintea Consiliului European din 14 și 15 octombrie. Comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, spune că este îngrijorat de negocierile dintre statele membre, în condițiile în care mai multe țări cer reduceri importante ale viitorului buget al Uniunii Europene.

Discuțiile vizează inclusiv Politica Agricolă Comună pentru perioada 2028-2034. Miniștrii agriculturii vor un buget mai mare decât cel aflat în prezent pe masa negocierilor, însă această poziție nu este împărtășită de toate statele membre.

Viitorul buget pentru agricultură se decide la Bruxelles

Christophe Hansen a vorbit miercuri, la Paris, despre miza Consiliului European programat pentru 14 și 15 octombrie.

„Pe 14 și 15 octombrie vom avea Consiliul European la Bruxelles, unde șefii de stat și de guvern vor discuta despre viitoarea PAC (…), dar și despre buget în general. Iar acolo se vor juca cărțile”, a declarat comisarul european în timpul audierii sale de către deputații francezi.

Hansen a explicat că miniștrii agriculturii susțin alocarea unor resurse mai mari pentru Politica Agricolă Comună, dar problema este că guvernele statelor membre nu au neapărat aceeași poziție.

„Miniștrii agriculturii își doresc un buget puternic, durabil și mai mare decât ceea ce este pus pe masă. Însă nu este neapărat ceea ce își doresc statele membre. Prin urmare, într-adevăr, sunt îngrijorat”, a spus acesta.

Tensiunile privind viitorul buget european au devenit deja vizibile. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a criticat marți „tăierile masive” solicitate de Germania și alte cinci state, respectiv Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia.

Bruxellesul a propus aproximativ 300 de miliarde de euro pentru sprijinirea veniturilor agricole

Pentru viitoarea Politică Agricolă Comună, Bruxellesul a propus un prag minim „protejat” de aproximativ 300 de miliarde de euro destinat ajutoarelor pentru veniturile agricultorilor.

Suma este mai mică decât bugetul de 387 de miliarde de euro din perioada 2021-2027. Pe fondul nemulțumirilor din sectorul agricol, Ursula von der Leyen a anunțat însă în ianuarie o suplimentare de aproape 100 de miliarde de euro.

Hansen susține că menținerea unei Politici Agricole Comune puternice este esențială pentru viitorul sectorului.

„Nu putem garanta o agricultură europeană productivă, rezilientă, competitivă și durabilă fără o PAC puternică și comună”, a declarat comisarul european.

Franța, cel mai mare beneficiar al Politicii Agricole Comune, susține la rândul său menținerea unui buget consistent pentru agricultură. Parisul dorește și păstrarea politicilor comune la nivel european, în locul transferării acestora exclusiv în responsabilitatea statelor.

Agricultura europeană susține 30 de milioane de locuri de muncă

Christophe Hansen a argumentat că agricultura trebuie tratată ca un sector strategic pentru Uniunea Europeană.

Potrivit cifrelor prezentate de acesta, UE este cel mai mare exportator mondial în domeniu și are aproximativ nouă milioane de exploatații agricole. Sectorul generează anual o valoare adăugată de aproape 900 de miliarde de euro și susține aproximativ 30 de milioane de locuri de muncă.

Numărul este, potrivit comisarului european, „mai mult decât dublul industriei auto”.

Hansen consideră că fermierii europeni au nevoie în primul rând de predictibilitate și de menținerea mecanismelor prin care le sunt susținute veniturile.

„Pentru a rămâne puternici, fermierii au nevoie de stabilitate, iar sprijinul pentru venit rămâne indispensabil, deoarece li se cere mai mult decât poate în alte părți ale lumii”, a declarat acesta.

Christophe Hansen avertizează asupra riscurilor pentru suveranitatea alimentară

Comisarul european a legat nivelul finanțării agriculturii și de capacitatea Uniunii Europene de a-și păstra suveranitatea alimentară.

În opinia sa, costurile unei eventuale pierderi a acesteia nu s-ar limita la efectele financiare.

„Dacă nu mai avem această suveranitate alimentară, cred că vom plăti un preț mult mai mare, nu doar din punct de vedere financiar, ci și din perspectiva calității alimentelor pe care vrem să le oferim cetățenilor noștri. Și consider că aceasta este o responsabilitate uriașă”, a spus Christophe Hansen.

Negocierile din 14 și 15 octombrie vor pune astfel față în față solicitările pentru menținerea unei finanțări consistente a Politicii Agricole Comune și cererile unor state membre pentru reduceri ale viitorului buget european.