Economia euro a beneficiat de aportul forței de muncă din afara Uniunii
În ultimii ani, economia zonei euro a beneficiat semnificativ de aportul forței de muncă din afara Uniunii Europene, care a contribuit la contracararea unor probleme structurale, precum reducerea numărului de ore lucrate și scăderea salariilor reale. Această concluzie a fost subliniată sâmbătă de președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, în cadrul discursului susținut la simpozionul anual al Rezervei Federale din Jackson Hole, Wyoming, potrivit Reuters.
Migrația către țările membre ale Uniunii Europene a determinat o creștere istorică a populației blocului comunitar, care a ajuns, în 2024, la un record de 450,4 milioane de persoane. Această creștere a fost alimentată aproape exclusiv de migrația netă, care a reușit să compenseze pentru al patrulea an consecutiv declinul demografic natural, într-un context în care natalitatea a continuat să scadă în mod constant în majoritatea statelor membre.
Christine Lagarde a subliniat că acest aflux de lucrători străini a fost esențial pentru menținerea unui anumit nivel de activitate economică, mai ales într-o perioadă în care preferința pentru munca cu normă redusă a crescut, iar în anumite sectoare s-au observat scăderi semnificative ale nivelului de trai.
„Deși reprezentau doar aproximativ 9% din forța de muncă totală în 2022, muncitorii străini au generat jumătate din creșterea acesteia în ultimii trei ani”, a declarat Lagarde. „Fără această contribuție, piața muncii ar fi fost mai tensionată, iar producția mai scăzută.”
Impact pozitiv al imigrației asupra economiilor naționale
Președinta BCE a oferit și exemple concrete pentru a evidenția impactul pozitiv al imigrației asupra economiilor naționale. În cazul Germaniei, produsul intern brut ar fi fost, potrivit estimărilor, cu aproximativ 6% mai mic decât nivelul din 2019, în lipsa aportului lucrătorilor din afara țării. În același timp, performanța economică solidă a Spaniei în perioada post-pandemică se explică, în mare măsură, tot prin contribuția decisivă a muncitorilor migranți.
Cu toate acestea, fenomenul migrației masive nu este lipsit de consecințe politice. Creșterea rapidă a numărului de imigranți a alimentat îngrijorări și tensiuni în rândul populației din unele state membre, determinând guvernele să ia măsuri restrictive.
În Germania, spre exemplu, autoritățile au suspendat programele de reunificare a familiilor și de relocare a refugiaților, în încercarea de a recâștiga sprijinul alegătorilor atrași de formațiuni politice de extremă dreapta, precum Alternativa pentru Germania (AfD), aflată în creștere în sondaje.
În plan internațional, politicile privind migrația au devenit la fel de stringente. În Statele Unite, actualul președinte Donald Trump a adoptat o poziție dură față de imigrație încă din primele luni ale mandatului său, impunând măsuri mai stricte de control la frontieră, intensificând arestările migranților fără acte și anulând statutul legal pentru sute de mii de imigranți, în cadrul unui efort amplu de reducere a migrației ilegale și de întărire a granițelor.
Astfel, în timp ce migrația continuă să joace un rol crucial în susținerea economiilor avansate, aceasta devine totodată un subiect central al dezbaterilor politice, în contextul în care guvernele se confruntă cu provocarea de a echilibra nevoile pieței muncii cu presiunile electorale și sociale tot mai mari.
