Imigrația, o provocare care cere politici echilibrate – viziunea antreprenorului Ben Madadi
Antreprenorul și investitorul Ben Madadi a publicat o analiză amplă despre imigrație, un subiect pe care îl consideră esențial pentru viitorul României și al țărilor occidentale. El a explicat că, deși imigrația poate aduce beneficii, aceasta trebuie tratată cu mult mai multă prudență și pe baza unor studii serioase, nu doar prin prisma interesului economic pe termen scurt al angajatorilor.
Madadi a subliniat că problema imigrației a fost readusă recent în atenția publică inclusiv de discursurile politice internaționale, cum este cel al lui Donald Trump la ONU, și a subliniat că nu există un răspuns simplu la întrebarea dacă imigrația este benefică sau dăunătoare.
El a atras atenția că, în ultimele decenii, multe state occidentale au tratat fenomenul ca pe un simplu mecanism de creștere a PIB-ului, ignorând impactul social și calitatea vieții cetățenilor.
Exemplul dat de Ben Madadi a fost cel al Japoniei, o țară cu populație în scădere, dar care reușește să ofere servicii publice de o calitate superioară, spre deosebire de Marea Britanie sau Franța, unde imigrația masivă nu a dus la o îmbunătățire vizibilă a bunăstării.
Calitatea imigrației contează mult mai mult decât cantitatea
În opinia lui Madadi, esențială este calitatea imigrației, nu doar cantitatea. El a dat exemplul Dubaiului, unde politicile de imigrație sunt strict controlate, iar beneficiile sunt clare atât pentru stat, cât și pentru locuitori.
În România, însă, consideră că nu s-a făcut nicio analiză serioasă a impactului valului de muncitori străini, care lucrează în construcții, restaurante sau servicii de livrare. Aceștia contribuie la profitul unor antreprenori, dar în același timp utilizează infrastructura și serviciile publice finanțate din taxele tuturor cetățenilor.
Ben Madadi a pus sub semnul întrebării dacă taxele plătite de acești lucrători acoperă costurile generate și a subliniat că, fără studii de impact, nu există o imagine reală a situației.
„În România, zeci de mii de muncitori străini (poate chiar mai mulți) lucrează pe șantiere, în restaurante, livrări sau alte domenii. Antreprenorii și persoanele fizice care i-au adus beneficiază clar, fie prin profit, fie prin economii. Dar ce câștigă țara per total?
Ar fi fost necesară o analiză amănunțită a impactului acestui val de imigranți, majoritatea temporari. Din păcate, ca în multe alte cazuri, decizia s-a luat fără un studiu comprehensiv, copiind probabil exemplele „de succes” din occident, adică abordarea pur corporatistă.
Acești noi lucrători aduc beneficii anumitor categorii sociale, dar implică și costuri bugetare. Orice rezident din România, inclusiv imigranții, beneficiază de servicii publice precum drumuri, poliție sau sănătate, plătite din taxele cetățenilor, inclusiv ale celor cu venituri modeste. De exemplu, un accident al unui livrator pe scuter implică intervenția poliției și a serviciilor medicale de urgență, costurile fiind suportate de toți contribuabilii.
Oare taxele plătite de acești imigranți, adesea cu venituri declarate mici, acoperă aceste costuri, sau mai degrabă împovărează bugetul public? Nu există studii care să răspundă clar la această întrebare. Totuși, este evident că, în orice țară, o parte a populației este beneficiar net al bugetului (pensionari, copii, cei cu venituri mici), iar alta este contribuabil net (cei cu venituri sau active mai mari)”, scrie antreprenorul pe pagina sa de Facebook.
Efectele imigrației necontrolate
El a avertizat că imigrația necontrolată poate duce la creșterea chiriilor, la concurență pe piața muncii în detrimentul localnicilor și chiar la tensiuni sociale. A insistat că imigrația ar trebui să răspundă unor nevoi reale ale pieței muncii, nu să fie folosită doar pentru reducerea costurilor salariale. În caz contrar, spune el, se poate ajunge la șomaj și la creșterea poverii pe bugetul de stat prin ajutoare sociale.
Madadi a mai punctat că scăderea populației nu ar trebui privită ca o catastrofă, ci ca o oportunitate pentru o mai bună gestionare a resurselor. El a subliniat că populațiile mai mici pot avea standarde de viață mai ridicate și a comparat situația actuală cu cea din secolul XIX, când teritoriul actual al României avea mult mai puțini locuitori, dar mai mult spațiu și resurse pentru fiecare.
În final, Ben Madadi a subliniat că o țară nu este o corporație și că deciziile privind imigrația trebuie luate în interesul tuturor cetățenilor, nu doar al unei elite economice. El a concluzionat că politicile de imigrație trebuie să fie bine gândite, să protejeze identitatea națională și să asigure un echilibru între nevoile economice și coeziunea socială.
Puteți citi mai jos întreaga postare a lui Ben Madadi, mult mai amplă.
