Mulți europeni nu pot face față cheltuielilor neprevăzute. Țările în care oamenii au cele mai mari probleme financiare
SURSA FOTO: Dreamstime/Portofel gol
Aproape trei din zece persoane din Uniunea Europeană nu au suficiente resurse financiare pentru a face față unor cheltuieli neprevăzute, arată cele mai recente date publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Aproape 30% dintre europeni nu pot acoperi cheltuielile neprevăzute
În 2025, proporția populației aflate în această situație a fost de 29,2%, în scădere ușoară față de anul precedent, când ajunsese la 30%. Cele mai mari dificultăți au fost înregistrate în Grecia, Letonia și Bulgaria, în timp ce Olanda, Malta și Cehia au avut cele mai mici ponderi.
Potrivit datelor Eurostat, în 2025, 29,2% din populația Uniunii Europene nu putea face față unor cheltuieli financiare neprevăzute. Procentul este ușor mai mic decât cel înregistrat în 2024, când 30% dintre europeni se aflau în această situație.
Diferențele dintre statele membre sunt însă considerabile. În unele țări, mai mult de jumătate din populație nu dispune de resursele necesare pentru a acoperi o cheltuială neașteptată.
Grecia ocupă primul loc în clasamentul european, cu 50,5% din populație în această situație. Cu alte cuvinte, mai mult de jumătate dintre locuitorii țării nu ar putea face față unei cheltuieli financiare neprevăzute.
Următoarele poziții sunt ocupate de:
- Letonia: 43,7%;
- Bulgaria: 42,4%.
La polul opus se află Olanda, unde numai 15,3% din populație nu poate acoperi cheltuieli financiare neprevăzute. Țara este urmată de Malta și Cehia, ambele cu o proporție de 18,7%.
Datele arată astfel diferențe importante între capacitatea gospodăriilor din statele membre de a face față unor situații financiare neplanificate.

Siguranța financiară influențează calitatea vieții
Eurostat subliniază că posibilitatea de a gestiona evenimentele neprevăzute contribuie la sentimentul de siguranță și influențează, implicit, calitatea vieții.
Securitatea economică reprezintă un element important în acest sens. Aceasta include atât capacitatea unei persoane de a face față unor cheltuieli financiare neașteptate, cât și posibilitatea de a-și achita la timp plățile obișnuite.
Totuși, siguranța economică nu este singurul factor care influențează calitatea vieții. Siguranța fizică reprezintă un alt aspect decisiv și presupune protecția împotriva infracțiunilor și violenței.
În acest context, Eurostat prezintă și datele referitoare la rata omuciderilor înregistrate de poliție în statele europene, raportate la numărul de locuitori.
Lituania a avut cea mai mare rată a omuciderilor din UE în 2024
În 2024, Lituania a înregistrat cea mai mare rată a omuciderilor raportate de poliție în raport cu populația, respectiv 2,63 de cazuri la 100.000 de locuitori.
Cu toate acestea, țara a consemnat și cea mai mare scădere a acestui indicator. Comparativ cu 2014, rata omuciderilor din Lituania s-a redus cu mai mult de jumătate.
După Lituania, cele mai ridicate rate au fost înregistrate în Letonia și Estonia.
Situația celor trei state baltice a fost următoarea:
- Lituania: 2,63 de omucideri la 100.000 de locuitori;
- Letonia: 2,40 de omucideri la 100.000 de locuitori;
- Estonia: 1,82 de omucideri la 100.000 de locuitori.
La celălalt capăt al clasamentului, Luxemburg a înregistrat cea mai mică rată a omuciderilor, de numai 0,30 de cazuri la 100.000 de locuitori.
Urmează Italia, cu 0,57 de cazuri la 100.000 de locuitori, și Cehia, cu 0,63 de cazuri la 100.000 de locuitori.
Datele publicate de Eurostat evidențiază două dimensiuni importante ale calității vieții în Uniunea Europeană: capacitatea populației de a face față dificultăților financiare neprevăzute și siguranța fizică. În timp ce aproape trei din zece europeni întâmpină probleme în gestionarea cheltuielilor neașteptate, rata omuciderilor diferă semnificativ de la o țară la alta.

Am finalizat Facultatea de Litere și Limbi Străine în cadrul Universității Hyperion din București, iar ulterior am absolvit masterul la Facultatea de Jurnalism, specializarea Comunicare Mediatică și Publicitate, în cadrul aceleiași universități. Colaborarea cu Capital.ro a început în anul 2019.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.