Motivul scumpirii medicamentelor. De ce plătesc românii mai mult în farmacii. Alexandru Rogobete: Avem 2 categorii

Motivul scumpirii medicamentelor. De ce plătesc românii mai mult în farmacii. Alexandru Rogobete: Avem 2 categorii

SURSA FOTO: Dreamstime - Farmacie, medicamente

Publicat de Bogdan Ungureanu la 6 martie 2026, 21:04

Creșterea prețurilor la medicamente îi afectează tot mai mult pe pacienții din România, mulți dintre ei având dificultăți în a-și asigura tratamentele necesare. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a explicat motivele din spatele acestor scumpiri și modul în care sunt stabilite prețurile și compensările. Oficialul a detaliat diferențele dintre medicamentele cu preț controlat și cele fără rețetă, dar și rolul biosimilarelor în reducerea costurilor pentru pacienți.

Creșterea prețurilor la medicamente, explicată de Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății

Alexandru Rogobete vine cu detalii despre un subiect care îi îngrijorează pe foarte mulți români, în special pe pensionari. Prețurile medicamentelor au ajuns să pună o presiune tot mai mare pe pacienți, deoarece în ultimele luni numeroase produse s-au scumpit treptat.

La unele medicamente creșterile sunt moderate, dar la altele diferențele de preț devin vizibile de la o lună la alta, iar pentru mulți bolnavi tratamentele necesare devin din ce în ce mai greu de suportat financiar.

Întrebat despre motivele acestor scumpiri și despre posibilitatea de a le opri, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a explicat, într-o discuție cu jurnalista Adina Anghelescu, că situația este una complexă și ține de modul în care este organizată piața medicamentelor din România.

Potrivit acestuia, sistemul medical funcționează cu două mari categorii de medicamente, iar diferențele dintre ele explică o parte importantă din variațiile de preț.

Ministrul a arătat că există medicamente care se eliberează pe bază de prescripție și care au un preț controlat de autorități, ceea ce face ca nivelul lor să rămână relativ stabil, cu eventuale creșteri minore.

În cazul acestora, compensarea acordată pacienților rămâne de asemenea constantă, deoarece este calculată procentual. În schimb, medicamentele care pot fi cumpărate fără rețetă nu au prețul reglementat de minister.

„Subiectul este foarte tehnic. În sistemul medical din România există două categorii de medicamente. Medicamentele care intră pe lista de prescripție și care au un preț controlat, iar prețul rămâne constant, cu creșteri nesemnificative și compensarea rămâne constantă, pentru că e procentuală.

Și există lista de medicamente pe care le poți cumpăra de la farmacie fără prescripție, și unde prețul nu este controlat. Ministerul Sănătății nu controlează prețul acolo.

Cele fără rețetă. Astea nu sunt controlate, nu sunt nici compensate”, a precizat Alexandru Rogobete.

Alexandru Rogobete
SURSA FOTO: Facebook, Alexandru Rogobete – Ministrul Sănătății în Guvernul Bolojan, Alexandru Rogobete

Diferența dintre medicamente originale și biosimilare

Ministrul Sănătății a explicat că inclusiv în lista medicamentelor compensate există două tipuri principale: medicamentele originale, care au de regulă un preț mai ridicat, și medicamentele biosimilare, considerate alternative mai accesibile.

Alexandru Rogobete a subliniat că biosimilarele nu sunt mai puțin eficiente, deoarece conțin aceeași substanță activă ca produsele originale și oferă rezultate medicale comparabile.

Ministrul a adăugat că medicii ar trebui să prescrie în primul rând substanța activă, nu neapărat denumirea comercială a medicamentului, deoarece în farmacie pacientul poate primi varianta disponibilă care respectă aceeași formulă terapeutică.

Ministrul a mai spus că autoritățile încearcă să extindă constant lista medicamentelor compensate, chiar și într-un context economic dificil. El a precizat că în septembrie anul trecut au fost introduse 41 de molecule noi pe această listă, aproximativ jumătate fiind destinate tratamentelor oncologice.

Potrivit acestuia, ulterior au mai fost adăugate încă 33 de molecule, ceea ce reprezintă una dintre cele mai ample actualizări din ultimii ani.

„În lista de compensate sunt două categorii. Categoriile de originale, care au un preț ridicat, și categoriile de biosimilare care au un preț mai scăzut. De asta apar aceste diferențe, pentru că pentru aceeași substanță activă există două prețuri. Una sus, una mai jos. Depinde foarte mult de modul de prescriere.

Noi încurajăm, și eu încurajez, și biosimilarele. Biosimilarele nu înseamnă că e mai prost. E o gândire care nu are legătură cu eficiența medicală a substanței active. Substanța activă e tot aia…..Doctorul prescrie substanța activă, nu denumirea medicamentului. Uneori, mai prescrie și medicamentul, e adevărat.

Acum, dacă tot vorbim de subiectul ăsta, eu mă mândresc cu o reușită a Ministerului Sănătății.

Gândiți-vă că într-o perioadă deloc ușoară din punct de vedere fiscal, cu presiuni, cu tensiuni, am reușit în septembrie, anul trecut, să introducem 41 de molecule noi în lista de compensate, dintre care undeva la jumătate pentru oncologie, după care ieri am mai introdus încă 33. Este fără precedent”, a afirmat Alexandru Rogobete.

El a mai explicat că mecanismul de compensare implică colaborarea dintre Agenția Medicamentului, Ministerul Sănătății și Casa Națională de Sănătate, iar deciziile sunt luate în limita bugetului disponibil.

Informații articol
Despre autor
Bogdan Ungureanu

După mai bine de zece ani petrecuţi în domeniul monitorizării mass-media, am făcut un pas mic în direcţia potrivită şi m-am alăturat echipei Capital. Un pariu câştigător, zic eu. Mi-au plăcut dintotdeauna cuvintele şi puterea pe care acestea le pot avea în glasul sau peniţa potrivită şi nu pot decât să mă bucur acum de un banal, dar rar întâlnit “Îmi place munca mea!” Când nu mă găsiţi scriind în spatele unei tastaturi, mă veţi întâlni, deseori, tot la un calculator. Sau, în momentele perfecte, la volan, sus pe un munte şi bineînţeles, ca un taur care se respectă, în bucătărie!

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.