În 2025 și la începutul lui 2026, volatilitatea piețelor a pus sub semnul întrebării statutul tradițional al monedelor de refugiu. Dolarul și yenul au suferit scăderi semnificative, în timp ce francul elvețian s-a apreciat, o evoluție complicată pentru o economie cu inflație scăzută și puternic orientată spre export.
Dolarul american, sub presiune după politica tarifară a lui Trump
Politicile comerciale ale președintelui american Donald Trump, reluate în 2025, au generat un val de vânzări de active americane, inclusiv dolari, fenomen descris de analiști drept „sell America”. Introducerea și retragerea bruscă a unor tarife au amplificat incertitudinea pe piețe.
Banca elvețiană Julius Baer a menționat în decembrie că politicile comerciale imprevizibile, presiunile fiscale din noua legislație bugetară și tensiunile dintre Casa Albă și președintele Rezervei Federale, Jerome Powell, au afectat semnificativ dolarul.
Indicele dolarului, care măsoară evoluția monedei față de un coș de valute majore, a scăzut cu 9,37% în 2025 și a continuat deprecierea în 2026. Pe 29 ianuarie, indicele a coborât cu 1,3% într-o singură zi, atingând cel mai redus nivel din aproape patru ani.
George Saravelos, șeful cercetării valutare la Deutsche Bank, a pus sub semnul întrebării rolul dolarului ca monedă de refugiu, observând că legătura sa istorică cu piețele de acțiuni s-a slăbit, iar moneda s-a decuplat de evoluția indicelui S&P 500. Cole Smead, director executiv al Smead Capital Management, a avertizat că dolarul ar putea intra într-o „bear market” prelungită, amintind că între 2002 și 2008 indicele dolarului a pierdut aproximativ 41%.
Yenul japonez, vulnerabil și fără randament
Yenul a avut o evoluție fluctuantă în 2025. La începutul anului, moneda era cotată la circa 156 yeni pentru un dolar. O apreciere inițială, stimulată de semnalele de înăsprire monetară ale Băncii Japoniei, a fost urmată de o depreciere accentuată după ce Sanae Takaichi a devenit prim-ministru în octombrie, promovând politici fiscale expansioniste.
Între preluarea mandatului și 23 ianuarie, yenul s-a depreciat cu 5,9%, iar ulterior o intervenție a Rezerva Federală din New York a dus la o apreciere temporară la 152 yeni pentru dolar. Analiștii Citigroup estimează că yenul nu va depăși pragul de 160 pentru un dolar, pentru a evita intervențiile autorităților japoneze sau americane, iar ING indică o posibilă confruntare cu autoritățile în jurul nivelului de 159 yeni pentru dolar.
Francul elvețian, prea puternic pentru exportatori
Francul elvețian s-a apreciat în această perioadă, consolidându-și imaginea de monedă de refugiu. Totuși, pentru Elveția, o monedă prea puternică pune presiune pe exportatori și complică gestionarea unei economii cu inflație redusă.
Monedele de refugiu, reevaluate de investitori
Volatilitatea recentă indică faptul că statutul tradițional de refugiu al dolarului, yenului și francului este reevaluat de piețe, în contextul schimbărilor structurale în politica monetară, fiscală și comercială la nivel global. Investitorii urmăresc cu atenție evoluția acestor monede, pe fondul incertitudinilor geopolitice și economice.
