Ministrul Apărării: Achizițiile militare prin SAFE pot deveni foarte scumpe pentru România. Radu Oprea a trimis Corpul de Control

Ministrul Apărării, Radu Oprea, atrage atenția că achizițiile de echipamente militare prin programul SAFE pot genera costuri foarte mari pentru România, dacă țara nu dezvoltă capacități industriale proprii pentru mentenanță, reparații și producție. Oficialul a anunțat că programele de înzestrare sunt în grafic și a explicat de ce a trimis Corpul de Control să verifice contractele și procedurile de achiziție.

Radu Oprea spune că România trebuie să dezvolte capacități industriale pentru echipamentele militare cumpărate prin SAFE

Ministrul Apărării a anunțat că programele de înzestrare militară derulate prin programul SAFE respectă calendarul stabilit de Ministerul Apărării Naționale, deși mai există contracte care trebuie semnate. Radu Oprea consideră că, pe lângă achiziția echipamentelor, România trebuie să urmărească dezvoltarea unor unități industriale care să permită producția și întreținerea acestora pe plan intern.

Oficialul a explicat pentru TVR că transferul tehnologic și construirea capacităților de producție sunt esențiale pentru reducerea cheltuielilor pe termen lung. În lipsa acestora, costurile de mentenanță și reparații ar putea deveni o povară financiară pentru statul român.

„Mai sunt programe care trebuiesc semnate. Până acum suntem pe graficul pe care Ministerul Apărării Naţionale şi l-a propus. Lucrurile acestea mi le-au spus colegii din minister.

Este important SAFE-ul, sunt importante echipamentele pe care ni le dorim, dar din punctul meu de vedere, la fel de importante sunt şi capacităţile de producţie industrială care trebuie construite în România urmare a SAFE-ului.

Pentru că, dacă nu reuşim procesul de transfer tehnologic, lucrurile, dacă ne oprim cu ele doar la a achiziţiona un echipament şi apoi vin toate costurile de mentenanţă, toate costurile de reparaţii şi nu le putem face în România, totul se va transforma în ceva foarte scump.

De aceea suntem obligaţi ca în acest moment să facem aceste capacităţi de producţie să funcţioneze în România”, a explicat Radu Oprea.

Ministrul a mai arătat că implementarea programului SAFE presupune colaborarea mai multor ministere. Din acest motiv, a fost necesară adoptarea unei legi care să permită instituțiilor implicate să coopereze cât mai eficient în derularea programelor.

Corpul de Control verifică achizițiile militare și contractele încheiate prin programul SAFE

Radu Oprea a mai explicat la TVR și de ce a dispus verificarea contractelor de către Corpul de Control al Ministerului Apărării Naționale, în cadrul Direcției Generale pentru Armamente. Ministrul a precizat că a cerut documentele aferente achizițiilor și că volumul acestora a făcut necesară implicarea unei echipe de control pentru examinarea modului în care au fost pregătite contractele.

Oficialul a amintit că și-a asumat transparența în timpul audierilor parlamentare și a subliniat că verificările vizează modul de pregătire a achizițiilor. El a explicat că trebuie diferențiate contractele de achiziție, semnate de instituțiile beneficiare, de acordurile de cooperare industrială gestionate de Ministerul Economiei.

Potrivit ministrului, certificarea cooperării industriale este legată de recepția echipamentelor cumpărate. Radu Oprea a insistat că procentele asumate prin aceste acorduri trebuie să se concretizeze în activități economice desfășurate în România, locuri de muncă și transfer de tehnologie, nu să rămână simple angajamente declarative.

„Am promis la audierile din Parlament că voi fi transparent. Am cerut contractele. Sunt voluminoase. Evident că nu puteam să le verific singuri pe toate. Și am simțit nevoia să semnez ordinul către Corpul de Control, ca să facă acest audit, dacă vreți, al felului în care au fost pregătite contractele de achiziție.

Pentru că sunt două chestiuni distincte, a detaliat ministrul: Unul este contractul de achiziție, cel pe care îl semnează MAPN-ul sau MAI-ul sau celelalte instituții de forță din România. Iar a doua chestiune se cheamă Acordul de Cooperare Industrială, care este la Ministerul Economiei.

Cele două sunt legate între ele, pentru că nu poți recepționa bunurile din contractul tău de achiziție, MAPN-ul, în cazul lui. Îl poți recepționa doar dacă ai și certificatul de cooperare industrială. Ministerul Economiei certifică ca cele 40, 50, 60 de procente.

Tema este ca acele procente să nu fie doar o declarație politică. Ca ele să fie locuri de muncă în România, să fie transfer de tehnologie”, a explicat Radu Oprea.

Verificările vizează cerințele tehnice ale Armatei și prețurile echipamentelor militare

Ministrul Apărării a precizat că a stabilit sarcini concrete pentru Corpul de Control. Verificările trebuie să urmărească dacă echipamentele contractate corespund cerințelor Armatei, dacă specificațiile tehnice sunt incluse în documentația de achiziție și dacă prețurile sunt în concordanță cu valorile de piață.

Radu Oprea a menționat că au existat studii de piață pentru anumite echipamente, inclusiv pentru mașina de luptă a infanteriei și arma de asalt. El a precizat că Ministerul Economiei a realizat, la rândul său, astfel de analize, care pot ajuta la evaluarea valorilor prevăzute în contracte.

„Trebuie să verifice ceea ce le-am solicitat. Adică să verifice ceea ce au cerut armele. Caracteristicile tehnice ale fiecărui echipament se regăsesc în caietele de sarcini și se regăsesc în contractele încheiate. Că valorile sunt valori de piață.

Pentru că au avut studii, cel puțin pe mașina de luptă infanteriei și pe arma de asalt. Știu sigur că au avut astfel de studii. Și noi făcusem la Ministerul Economiei astfel de studii. Și atunci e o valoare care este cât de cât cunoscută. Și să facem acestă verificare că lucrurile sunt în conformitate cu necesitățile pe care Armata le are”, a adăugat Radu Oprea.

Radu Oprea vrea să verifice dacă Ministerul Apărării a respectat procedurile de achiziție

Ministrul a mai declarat că verificările au fost dispuse și pentru a clarifica modul în care au fost analizate ofertele companiilor participante la procedurile de achiziție. Potrivit acestuia, colegii din Ministerul Apărării Naționale i-au transmis că ofertele pentru contractele semnate de instituție nu au fost analizate în interiorul ministerului, ci au fost prezentate la Cancelaria Prim-ministrului.

Radu Oprea a precizat că, indiferent de traseul urmat de oferte în procesul decizional, dorește să stabilească dacă procedurile derulate în cadrul Ministerului Apărării au fost corecte și să comunice public rezultatele verificărilor.

„I-am întrebat pe colegii din Ministerul Apărării Naționale dacă ofertele au fost analizate în Minister, pentru contractele semnate de către Ministerul Apărării Naționale. Răspunsul a fost că nu.

Răspunsul a fost că toate aceste oferte și companiile au mers cu ofertele la Cancelaria Primului Ministru, deci felul în care s-au luat decizii a trebuit analizat acolo, la Cancelaria Primului Ministru. Pe mine însă mă interesează să verific că în Ministerul Apărării Naționale procedurile au fost corecte și să vin cu transparent și să spun ce am găsit acolo”, a încheiat Radu Oprea.