România a importat mai multă energie în 2025. Creștere de 75% la gazele naturale, în timp ce producția internă a scăzut

Resursele energetice totale ale României au crescut cu 1,9% în 2025, comparativ cu anul precedent, însă producția internă de energie a înregistrat o scădere de 2,4%. Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), importurile de resurse energetice au avansat cu 10,6%, cele de gaze naturale fiind cu 75% mai mari decât în 2024. În același timp, consumul energetic al populației a crescut cu 6,5%, în timp ce industria a înregistrat o reducere de 15,8%.

Importurile de energie au crescut cu peste 10% în 2025

România a avut la dispoziție resurse energetice totale de 42,8 milioane de tone echivalent petrol (tep) în 2025, în creștere cu 817.000 tep, respectiv 1,9%, față de anul precedent.

Potrivit INS, majorarea a fost determinată în principal de creșterea importurilor de resurse energetice, care au ajuns la 18,19 milioane tep, față de 16,45 milioane tep în 2024.

În schimb, producția internă de energie primară a scăzut de la 21,07 milioane tep în 2024 la 20,56 milioane tep în 2025, ceea ce reprezintă o diminuare de 2,4%.

Cele mai importante creșteri ale resurselor energetice au fost înregistrate la gazele naturale utilizabile, cu 7,5%, și la țiței, cu 4,5%.

Pe de altă parte, resursele de cărbune s-au redus cu 7,3%, iar cele provenite din energie hidroelectrică, eoliană, solară fotovoltaică și căldură nucleară au scăzut cu 2%.

Importurile de gaze naturale au crescut cu 75%

Datele INS arată că importurile de gaze naturale utilizabile au ajuns la 3,24 milioane tep în 2025, comparativ cu 1,85 milioane tep în anul precedent. Creșterea a fost de 75%.

Importurile de țiței au avansat cu 7,9%, de la 8,26 milioane tep la 8,91 milioane tep.

În schimb, importurile de cărbune și cocs au scăzut cu 54,2%, iar cele de produse petroliere s-au redus cu 9%.

În ceea ce privește producția internă, cele mai importante scăderi procentuale au fost înregistrate la țiței, cu 7,1%, și la cărbune, cu aproximativ 5%.

Producția de energie hidroelectrică, eoliană și solară fotovoltaică a scăzut cu 4,7%, în timp ce producția de gaze naturale utilizabile s-a redus cu 0,7%.

Românii au consumat mai multă energie, în timp ce industria și-a redus consumul

Consumul final energetic al României a rămas aproape neschimbat în 2025, înregistrând o scădere de numai 4.000 tep față de anul precedent, până la 23,35 milioane tep.

Cu toate acestea, evoluțiile au fost diferite în funcție de sectorul economic.

Consumul energetic al populației a crescut cu 6,5%, de la 7,43 milioane tep în 2024 la 7,91 milioane tep în 2025.

În transporturi, consumul a avansat cu 2,9%, ajungând la 8,3 milioane tep, în timp ce în alte ramuri ale economiei creșterea a fost de 8,1%.

La polul opus, industria, inclusiv construcțiile, a înregistrat o reducere a consumului energetic cu 15,8%, iar agricultura și silvicultura au consemnat o scădere de 21,1%.

Transporturile au reprezentat cea mai mare parte a consumului final energetic, cu o pondere de 35,5%, urmate de populație, cu 33,9%, și industrie, cu 18,1%.

Exporturile de energie au crescut cu aproape 21%

În 2025, exporturile de energie ale României, inclusiv buncărajul, au ajuns la 9,05 milioane tep, în creștere cu 20,9% față de anul precedent.

În același timp, consumul intern brut de energie s-a redus cu 1,9%, până la 29,89 milioane tep.

Consumul intern brut de energie pe locuitor a fost de 1.569 de kilograme echivalent petrol, cu 1,8% mai puțin decât în 2024.

INS precizează că informații suplimentare privind balanța energetică vor fi incluse în publicația statistică „Balanța energetică și structura utilajului energetic în anul 2025”, programată pentru 18 noiembrie 2026.