Medicina recuperatorie se schimbă sub lupa Dr. Dan Blendea, președinte SRMFRB

Lumea medicală se află într-o continuă transformare, iar medicina recuperatorie și balneologia românească trebuie să țină pasul cu un sistem tot mai digitalizat. Dr. Corneliu-Dan Blendea, Președinte al Societății Române de Medicină Fizică, de Recuperare și Balneoclimatologie (SRMFRB) este una dintre vocile care definesc direcțiile strategice ale domeniului. El este Medic Primar Medicină Fizică, Recuperare și Balneologie, Doctor în Medicină, Șef de Secție Clinică Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie la Spitalul Județean de Urgență Ilfov și Conferențiar Universitar la Universitatea Titu Maiorescu, Facultatea de Medicină.

Iar cel mai amplu proiect organizat de Dr. Blendea în ultimii ani vizează construcția unei rețele naționale integrate de recuperare medicală, bazată pe colaborarea dintre centrele universitare, spitalele județene și stațiunile balneare tradiționale. Prin intermediul SRMFRB, inițiativa urmărește „reconectarea zonei academice cu practica clinică și cu potențialul balnear național, integrând totodată concepte moderne de medicină informațională și digitalizare în recuperare”, explică medicul. Obiectivul principal este dezvoltarea unui sistem coerent și sustenabil, care să le ofere pacienților români acces la terapii moderne, ghidate științific.

Pentru rezultatele importante din domeniul medical, Societatea Română de Medicină Fizică, de Recuperare și Balneoclimatologie (SRMFRB) a fost inclusă de Revista Capital în „Top Performeri din Medicină” 2025. Iar în cadrul Galei din 19 noiembrie, dr. Corneliu-Dan Blendea, președintele societății, a primit „Premiul pentru excelență în dezvoltarea infrastructurii naționale integrate de recuperare medicală”. Cu această ocazie, dr. Blendea a oferit un interviu publicației în care a vorbit despre realizările din ultimii ani și despre planuri de viitor.

Potențialul balnear național

CAPITAL: Care credeți că a fost cel mai important proiect pe care l-ați girat din poziția în care vă aflați acum?

CORNELIU-DAN BLENDEA: Cel mai amplu proiect pe care l-am coordonat în ultimii ani este construcția unei rețele naționale integrate de recuperare medicală, bazată pe colaborarea dintre centrele universitare, spitalele județene și stațiunile balneare tradiționale. Prin intermediul Societății Române de Medicină Fizică, Recuperare și Balneoclimatologie, am urmărit reconectarea zonei academice cu practica clinică și cu potențialul balnear național, integrând totodată concepte moderne de medicină informațională și digitalizare în recuperare.

Scopul este dezvoltarea unui sistem coerent, interdisciplinar și sustenabil, capabil să ofere pacienților români acces la terapii moderne, ghidate științific.

C: Care credeți că ar fi principalele preocupări ale instituției pe care o conduceți pentru anul în curs?

CDB: În prezent, SRMFRB are trei direcții strategice majore:

• actualizarea ghidurilor naționale de practică în recuperarea medicală, în acord cu standardele europene;
• dezvoltarea programelor de formare continuă pentru specialiștii din domeniu, inclusiv prin parteneriate cu universități și institute de cercetare;
• digitalizarea procesului de reabilitare, prin integrarea tele-recuperării și a platformelor de monitorizare la distanță, domeniu în care România are un potențial semnificativ.

SRMFRB, o activitate intensă

C: Ne puteți explica modul în care se desfășoară activitatea instituției pe care o conduceți?

CDB: Societatea Română de Medicină Fizică, Recuperare și Balneoclimatologie este o organizație profesional-științifică națională, afiliată la European Society of Physical and Rehabilitation Medicine (ESPRM) și la European Spas Association (ESPA).

Activitatea noastră se desfășoară pe două paliere principale:

• componenta științifică, prin conferințe, congrese și publicații de specialitate;
• componenta educațională și consultativă, prin colaborări directe cu Ministerul Sănătății, CNAS și alte structuri, în vederea elaborării strategiilor naționale în domeniul recuperării medicale și balneologiei.

C: Care este cea mai mare provocare pe care ați întâlnit-o în funcția actuală?

CDB: Principala provocare o reprezintă discrepanța între potențialul real al resurselor balneare românești și nivelul actual al infrastructurii de recuperare. Deși România deține unul dintre cele mai bogate fonduri naturale terapeutice din Europa, acestea sunt insuficient valorificate.

Încercăm, prin proiecte integrate, să readucem balneologia românească în atenția decidenților, să o modernizăm și să o repoziționăm în contextul noilor paradigme europene de sănătate.

Perspective de viitor

C: Cum credeți că va arăta instituția pe care o conduceți peste 10 ani?

CDB: O văd ca pe o societate modernă, digitalizată, cu un rol central în politicile publice de sănătate și recuperare, conectată la rețele internaționale de cercetare și formare.

Mă aștept ca, în următorul deceniu, România să dispună de centre regionale de excelență în recuperare, care vor combina medicina clasică, medicina fizică și abordările inovatoare din medicina informațională și cuantică aplicată.

C: Care sunt principalele probleme cu care se confruntă instituția dvs?

CDB: În primul rând, lipsa unei finanțări suficiente pentru programele de recuperare, comparativ cu nevoile reale ale pacienților cronici. În al doilea rând, subdimensionarea rețelei de specialiști – tineri medici, fizioterapeuți și kinetoterapeuți – care aleg din ce în ce mai puțin acest domeniu.

Totodată, este necesară o armonizare legislativă între medicina fizică, recuperarea medicală și sectorul balnear, pentru a evita suprapunerile și fragmentările de competențe.

C: Cum vedeți viitorul sistemului medical prin prisma priorităților instituției dvs?

CDB: Viitorul aparține recuperării integrate, centrate pe pacient, bazate pe tehnologie, interdisciplinaritate și prevenție.

În acest context, SRMFRB își propune să devină un pol de expertiză științifică și profesională, susținând politici publice coerente pentru îmbunătățirea calității vieții, reducerea costurilor sistemului și creșterea duratei de viață activă a populației.

Recuperarea medicală nu mai trebuie privită ca o etapă secundară, ci ca o componentă esențială a continuumului de îngrijire.