Medicii stomatologi solicită consultări înainte de extinderea programului AP-STOMA. Ce probleme sunt

Medicii stomatologi cer organizarea unei consultări reale înainte de aprobarea programului AP-STOMA, care vizează extinderea accesului pacienților la intervențiile stomatologice efectuate cu anestezie și terapie intensivă. Aceștia atrag atenția asupra problemelor identificate și înaintează solicitări pentru asigurarea unui cadru sigur și eficient pentru pacienți.

CMSR solicită consultări înainte de extinderea programului AP-STOMA pentru intervenții stomatologice cu anestezie intensivă

Colegiul Medicilor Stomatologi din România (CMSR) a transmis duminică Ministerului Sănătății că este necesară o consultare reală înainte de aprobarea programului AP-STOMA, care urmărește extinderea accesului pacienților la intervențiile stomatologice asistate cu anestezie-terapie intensivă.

Medicii stomatologi susțin că împărtășesc preocuparea Ministerului pentru siguranța pacienților și consideră importantă introducerea unui mecanism de finanțare directă. Totuși, ei subliniază că principala problemă structurală rămâne capacitatea națională limitată a secțiilor de stomatologie cu suport ATI în spitalele de stat și distribuția inegală a specialiștilor în teritoriu.

”Colegiul Medicilor Stomatologi din România (CMSR) (…) a luat act de conţinutul proiectului ordinului privind aprobarea modului de administrare, finanţare şi implementare a acţiunilor prioritare pentru asigurarea tratamentului, monitorizării şi îngrijirii pacienţilor cu afecţiuni stomatologice – „AP-STOMA” prin care, pe de o parte, se doreşte lărgirea accesului pacienţilor la intervenţiile stomatologice asistate cu anestezie-terapie intensivă (ATI), iar pe de altă parte se creează o alternativă de abordare a pacienţilor cu urgenţe stomatologice, pacienţilor cu afecţiuni cronice care necesită monitorizare stomatologică periodică, copii sau adulţi, finanţând costurile specifice pentru tratamentul acestor pacienţi printr-un mecanism paralel cu cel al finanţării din FNUASS”, a transmis, duminică, CMSR, într-un comunicat de presă.

Medicii stomatologi apreciază preocuparea Ministerului Sănătății pentru siguranța pacienților în cadrul intervențiilor stomatologice asistate cu anestezie-terapie intensivă (ATI), însă atrag atenția că proiectul de act normativ necesită reconfigurare și optimizare pentru a direcționa eficient fondurile publice către priorități strategice, adaptate nevoilor reale de finanțare.

Aceștia susțin că introducerea unui mecanism de finanțare directă prin Ministerul Sănătății, separat de sistemul CNAS, destinat acoperirii intervențiilor stomatologice ATI și a altor servicii stomatologice complexe sau de urgență — inclusiv materiale, consumabile, funcționare curentă și tratamente în regim de spitalizare de zi sau ambulatoriu — reprezintă un prim pas administrativ necesar, cu un impact preponderent operațional.

”Problema structurală majoră rămâne capacitatea naţională redusă pentru stomatologie cu suport ATI în spitalele de stat, precum şi distribuţia teritorială inegală a serviciilor existente şi mecanismele de acces pentru pacienţii cu nevoi speciale (copii, adulţi cu dizabilităţi, pacienţi cu comorbidităţi severe)”, mai transmit medicii stomatologi.

Medicii stomatologi: Problema accesului la intervenții ATI nu poate fi rezolvată doar prin AP-STOMA

Potrivit medicilor stomatologi, problema accesului la intervențiile stomatologice asistate cu anestezie-terapie intensivă nu poate fi soluționată exclusiv prin Programul AP-STOMA, ci necesită și măsuri suplimentare, inclusiv programe de investiții separate.

”CMSR consideră oportună iniţierea unui demers naţional etapizat pentru dezvoltarea capacităţii de stomatologie cu suport ATI în spitalele de stat, prin structuri dedicate în spitale judeţene şi de pediatrie, precum şi centre similare destinate adulţilor care necesită tratamente stomatologice asistate ATI. Pentru eficientizarea utilizării fondurilor publice, CMSR apreciază că este utilă corelarea finanţării cu nevoia medicală reală a pacientului care necesită tratament stomatologic asistat ATI, astfel încât accesul la servicii să fie facil şi nelimitat de criterii geografice sau resurse financiare”, se mai arată în comunicatul de presă citat.

Colegiul Medicilor Stomatologi din România (CMSR) consideră că fondurile publice ar trebui prioritizate către domeniile cu cea mai mare nevoie, în special către dezvoltarea centrelor de stomatologie cu suport ATI din spitalele publice și către programe de prevenție stomatologică, care să contribuie efectiv la reducerea cazurilor ce necesită tratamente complexe.

”În acest sens, considerăm necesară adoptarea principiului «fondurile urmăresc pacientul», care ar permite utilizarea eficientă a infrastructurii existente la nivel naţional – inclusiv cea din sectorul privat autorizat şi dotat corespunzător – asigurând astfel un acces rapid şi echitabil pentru pacienţii cu indicaţie de tratament asistat ATI, fără a crea presiuni suplimentare pe capacitatea limitată a sistemului public, precum si pentru o gestionare eficienta a fondurilor pentru infrastructura publica de stat”, tramsmit medicii stomatologi.

CMSR recomandă corelarea Programului AP-STOMA cu politici de prevenție stomatologică, conform Strategiei Naționale de Sănătate 2022–2030, inclusiv prin programe de profilaxie și intervenție precoce pentru copii și categorii vulnerabile, pentru a reduce cazurile complexe care necesită asistare ATI și a asigura un impact real al fondurilor publice pe termen mediu și lung.

Totodată, colegiul consideră necesară publicarea numărului unităților sanitare eligibile și a distribuției teritoriale a acestora, pentru o evaluare transparentă și acces echitabil pentru populație.

Medici: AP-STOMA poate genera suprapuneri cu pachetul de bază CNAS

Medicii atrag atenția că, în forma actuală, programul AP-STOMA ar putea duce la suprapuneri punctuale între manoperele finanțate prin acest program și cele incluse în pachetul de bază al CNAS, ceea ce poate avea efecte indirecte asupra utilizării fondurilor și planificării serviciilor stomatologice.

”CMSR semnalează necesitatea unei clarificări explicite, pentru a evita orice interpretare care, în perspectivă, ar putea conduce la restrângerea accesului unor furnizori sau pacienţi în cadrul contractelor CNAS”, cer medicii.

Potrivit medicilor, introducerea în cadrul Programului AP-STOMA a unor mecanisme de finanțare separate, necorelate cu sistemul CNAS, ar putea încălca cadrul legal existent, genera suprapuneri funcționale și crea premise pentru o finanțare paralelă a serviciilor stomatologice, afectând concurența loială între furnizorii de servicii medicale și utilizarea rațională a fondurilor publice.

”Mai mult decât atât, limitarea exclusivă la medici specialişti în anumite domenii (ex: pedodonţie) nu se încadrează în realitatea distribuţiei resursei umane la nivel teritorial. Există judeţe în care specialişti în pedodonţie sau alte subspecialităţi din stomatologie nu sunt disponibili în sistemul public, ceea ce ar putea duce, ca exemplu, la inaccesibilitate practică a serviciilor pentru pacienţii pediatrici. Supraspecializarea trebuie să reprezinte un beneficiu suplimentar, nu o condiţie exclusivă care să limiteze accesul la tratament”, apreciază medicii stomatologi.

Totodată, medicii solicită organizarea unei consultări publice reale și reamintesc că este obligatorie emiterea unui punct de vedere de către CMSR, precum și consultarea directă a organismului profesional, după caz.

Medicii stomotologi au transmis o serie de solicitări:

1. Guvernanţă şi reprezentativitate profesională

– Includerea a cel puţin unui reprezentant desemnat de CMSR în Colectivul de Lucru AP-STOMA (CL AP-STOMA), precum şi consultarea CMSR referitor la componenţa completă a colectivului, pentru a asigura şi reprezentativitate adecvată a expertizei profesionale necesare.

– Consultarea CMSR la numirea membrilor comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii, în conformitate cu practica legală şi pentru a asigura reprezentativitatea CMSR ca expertiză profesională in cadrul acestor comisii, în conformitate cu Art. 3 alin. 3 din Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 2396/2023 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii.

2. Reconfigurarea şi optimizarea ordinului Acţiuni Prioritare – STOMA (APSTOMA), cu scopul de a orienta eficient fondurile publice spre direcţii strategice bazate pe nevoile reale de finanţare şi acces echitabil la servicii stomatologice, pe segmentele deficitare şi într-un mod nediscriminatoriu.

3. Elaborarea unui Plan Naţional de Prevenţie Stomatologică corelat cu Programul APSTOMA şi cu Strategia Naţională de Sănătate 2022-2030, care să includă programe de screening, educaţie sanitară şi intervenţie precoce în şcoli şi comunităţi vulnerabile, cu implicarea directă a CMSR în conceperea şi monitorizarea acestuia. Menţionăm în acest sens Adresa nr. 2215/27.08.2025 adresată de către CMSR Ministerului Sănătăţii prin care au fost propuse măsuri cu privire la programe de profilaxie în stomatologie.

4. Plan Strategic Naţional de dezvoltare etapizată a reţelei de centre judeţene de stomatologie cu asistare ATI, corelat cu AP-STOMA, în spitalele de pediatrie / secţii de pediatrie pentru copii (unde resursa umană este specializată pentru asistare ATI pediatrie), precum şi centre similare pentru adulţi care necesită tratamente stomatologice asistate ATI, pentru asigurarea unei acoperiri teritoriale echitabile şi reducerea inechităţilor geografice actuale.

5. Asigurarea transparenţei programului AP-STOMA prin publicarea criteriilor de eligibilitate, a listei unităţilor participante şi a datelor agregate relevante.

6. Strategie naţională de sănătate orala

– elaborarea şi asumarea comună de către Ministerul Sănătăţii şi CMSR a unei Strategii Naţionale de Sănătate Orală pe perioada 2026-2030, aliniată la Strategia Naţională de Sănătate 2022-2030, care să cuprindă:

– obiective clare şi măsurabile, bazate pe indicatori de sănătate publică (ex: reducerea prevalenţei cariei dentare la copii, creşterea accesului la servicii preventive pentru populaţii vulnerabile, diminuarea cazurilor ce necesită tratament complex asistat ATI);

– măsuri concrete de prevenţie primară şi secundară (programe de screening, educaţie sanitară şi intervenţie precoce în unităţi şcolare şi comunităţi);

– încurajarea distribuţiei echilibrate a resursei umane in teritoriu (stimulente pentru practica în zone deficitare teritorial, formare continuă adaptată nevoilor regionale);

– investiţii în logistică şi infrastructură, focalizate pe baza datelor privind capacitatea existentă şi nevoile demonstrate, pentru evitarea suprapunerilor şi asigurarea unei utilizări eficiente a resurselor publice;

– mecanisme de monitorizare şi evaluare periodică, cu raportare publică şi ajustări în funcţie de rezultate.

7. Instituirea unui cadru permanent de dialog instituţional eficient între Ministerul Sănătăţii şi CMSR.