Măsurile fiscale pun presiune pe români. Reducerea deficitului i-a adus într-un punct critic. Daniel Dăianu: Cetățenii suferă

România se confruntă cu efectele dure ale conflictului din Orientul Mijlociu, care acționează ca un șoc economic, afectând în special piețele de energie. Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, avertizează că efectele se vor adânci dacă războiul se va prelungi, iar țara era deja într-o situație fiscală dificilă înainte de această criză.

Daniel Dăianu: Cetățenii resimt direct costul reducerii deficitului bugetar

Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal și consilier BNR, spune că România a înregistrat în 2024 cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, de peste 9% din produsul intern brut, un nivel mult mai ridicat decât cel al altor state membre UE.

Situația a început să se amelioreze în a doua parte a anului 2025, când deficitul cash a scăzut la 7,65%, dar rămâne totuși cel mai mare din UE. Guvernul și-a propus, prin programul susținut de Coaliție, ca în 2026 deficitul să fie redus la aproximativ 6,25%, continuând astfel procesul de consolidare fiscal-bugetară început în 2025.

„Situația României a fost și este, însă, particulară, pentru că în Uniunea Europeană România s-a singularizat cu cel mai mare deficit bugetar; deci în 2024 un deficit de peste 9% din produsul din intern brut. Foarte, foarte mare. Mult mai mare decât în state membre ale Uniunii Europene. Trebuie să continuăm consolidarea bugetară. Iar programul adoptat de Guvern, sprijinit de Coaliție; care are în spate acte normative- a programat pentru acest an un deficit care merge către 6%. Mai exact, așa cum este în proiectul de buget, 6,25%. Ar fi o consolidare fiscală, bugetară; s-ar continua ceea ce a fost inițiat în 2025”, a declarat Daniel Dăianu.

Această corecție vine însă cu un cost direct pentru cetățeni, în special pentru cei cu venituri mici, deoarece reducerea deficitului se realizează prin creșteri de taxe și impozite cu efect regresiv.

„Cetățenii suferă, pentru că plata reducerii acestui deficit este pe umerii lor, adică pe buzunarele lor. Este cel mai greu pentru cei care au venituri mai mici sau foarte mici. Dar aceasta este situația. O reducere a cheltuielilor, cum sugerau unii, care să ne permită consolidarea bugetară- nu era posibilă. Vedeți ce dificil este să reduci… Și împrejurările au forțat Guvernul să recurgă la creșteri de taxe și de impozite care lovesc mai ales pe cei cu venituri foarte mici. Taxele şi impozitele crescute au o natură regresivă. Suferă mai mult cetăţenii care au venituri mici”, a mai spus Daniel Dăianu.

Îmbunătățirea colectării veniturilor bugetare nu se poate realiza peste noapte

Daniel Dăianu spune că reducerea cheltuielilor nu era o soluție fezabilă, iar contextul economic și politic a forțat Guvernul să aplice măsuri fiscale care afectează mai mult populația cu venituri mici. Mai mult, erorile din politica macroeconomică din trecut obligă acum statul să recurgă la ajustări de venituri pentru a apropia deficitul de nivelul din 2023, care era în jur de 6%. Acest proces de consolidare fiscală este anevoios și depinde de îmbunătățirea colectării taxelor și impozitelor, dar se lovește de structuri bine înrădăcinate care au favorizat evaziunea fiscală și optimizarea fiscală.

Consilierul guvernatorului BNR subliniază că îmbunătățirea colectării veniturilor bugetare nu se poate realiza peste noapte, fiind nevoie de digitalizare și depășirea opoziției unor structuri tradițional rezistente. Practic, bugetul public a fost exploatat excesiv prin evaziune și diverse forme de optimizare fiscală, ceea ce face consolidarea fiscal-bugetară un proces complex și dificil. România se află astfel într-un moment critic, în care cetățenii suportă cea mai mare parte a costului ajustărilor fiscale necesare pentru stabilitatea economică a țării.

„Nu putem rămâne la deficitul din 2023, adică în jur de 6%. E mare. Va trebui să continuăm această consolidare fiscal-bugetară. Sperăm că vom avea o îmbunătățire considerabilă a colectării taxelor și impozitelor. De aici am putea să câștigăm mult. Cineva ar putea replica: ‘Bine, dar de ce nu s-a recurs la această modalitate?’. Nu se putea peste noapte. Acesta este un proces anevoios. Înseamnă nu numai digitalizare, înseamnă să învingi opoziția unor structuri să spunem… bine înrădăcinate. Pentru că bugetul public a fost ca o vacă de muls pentru mulți. Și cel mai bine s-a muls această vacă prin evaziune fiscală și optimizare fiscală”, a conchis consilierul guvernatorului BNR.