Radu Miruță, deranjat de faptul că doar politicienii ajung la vârful companiilor de stat

Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, Radu Miruţă, a declarat că actualul mecanism prin care sunt aleşi managerii companiilor de stat nu are nicio legătură cu normalitatea, fiind controlat de doar două firme de headhunting care decid cine este potrivit pentru astfel de funcţii.

Acesta a atras atenţia asupra faptului că selecția, deşi reglementată de o ordonanţă privind managementul corporatist, se transformă în realitate într-o procedură lipsită de obiectivitate. El s-a întrebat retoric cum se face că din întregul spectru de profesioniști în management din România, firmele respective selectează constant politicieni pentru a ocupa aceste funcţii. Potrivit acestuia, selecția este o „prefăcătorie” care nu reflectă o competiţie reală.

„Există ordonanţa aceea a managementului corporatist, care presupune contractarea unei firme de head hunting, care face o selecţie şi stabileşte cine sunt managerii extraordinari de buni care să conducă aceste companii ale statului.

Cum Dumnezeu se întâmplă, rezultatul acestor firme de selecţie este o listă foarte scurtă de politicieni?

Din tot spectrul de oameni cu pricepere management din România, din firma asta rezultă doar politicieni? E o prefăcătorie a acestei selecţii, n-are nicio legătură cu normalitatea”, a afirmat ministrul Economiei.

Ce poate face ministrul în cazul directorilor aflați deja în funcție?

Miruţă a adus în discuţie și nivelul ridicat al salariilor din companiile de stat, oferind ca exemplu cazuri în care directori câștigă 53.000 de lei pe lună.

El a afirmat că aceste venituri nu sunt corelate cu niciun fel de criterii clare de performanţă, iar în unele cazuri, printre criteriile existente se regăsește doar obligația de a nu întârzia la serviciu, ceea ce este tratat ca o condiţie de bază, nu un indicator real de eficiență managerială.

În ceea ce priveşte posibilitatea de a schimba lucrurile, ministrul a precizat că nu poate interveni direct în procedurile deja derulate, dar că a început deja un demers în doi paşi: propunerea unor noi criterii de performanţă și evaluarea managerilor în baza acestora.

„Pentru situaţiile în care aceşti oameni sunt directori acolo, în urma unui „concurs”, între ghilimele, din punctul meu de vedere, eu nu am posibilitatea să fac ceva.

Singurul lucru pe care îl pot face este în doi paşi: să propun noi criterii de performanţă, şi asta fac în aceste zile, după care să fie o evaluare în baza criteriilor noi de performanţă”, a adăugat ministrul Economiei.

Statul român e dispus să plătească bani grei directorilor, dar cu o condiție

Radu Miruţă a mai spus că a conștientizat necesitatea de a controla şi procesul de selecție, nu doar evaluarea ulterioară, pentru că în absenţa acestui control, se poate ajunge la o repetare a aceloraşi practici.

El a susţinut că în prezent există doar două firme care stabilesc cine poate fi manager într-o companie de stat și a exprimat dorinţa ca numărul acestora să fie extins la 20-25. Ministrul a menționat că este dispus ca statul să plătească chiar și 10.000 – 15.000 de euro pentru profesionişti autentici, cu condiția ca aceștia să lucreze în interesul real al statului român.

„Însă mi-am dat seama că eu trebuie să controlez un instrument, că degeaba opresc o procedura dacă firmele care îi selectează pe următorii sunt aceleaşi.

Sunt două firme în Ministerul Economiei, doar două, care vin şi spun cine este bun să fie manager, vreau să fie 20-25, care să se ducă pe piaţă şi să găsească nişte oameni care să vină şi să îmi spună că poate vor 10.000 de euro, 15.000 de euro.

Şi sunt dispus să primească suma asta de bani, dacă cu adevărat ei conduc o companie a statului, în interesul statului român”, a spus demnitarul.

În final, Radu Miruţă a afirmat că românii nu simt în viaţa de zi cu zi bogăţia companiilor de stat, pentru că aceasta este „filtrată” la nivel politic. El a declarat că îşi doreşte să oprească acest paradox, chiar dacă va deranja anumite cercuri de influenţă.

În opinia sa, persoanele care trebuie să părăsească funcţiile de conducere nu sunt „sfinţi”, ci indivizi cu conexiuni politice la cel mai înalt nivel, care au ajuns în funcţii cu sprijinul structurilor politice influente.