Lovitură pentru Dominic Fritz. ÎCCJ îi interzice candidatura până în 2030. Liderul USR anunță că merge la CEDO

Primarul municipiului Timișoara și președintele USR, Dominic Fritz, anunță că va contesta la Curtea Europeană a Drepturilor Omului decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, după ce instanța i-a respins cererea de anulare a raportului Agenției Naționale de Integritate (ANI). Potrivit acestuia, efectul hotărârii este interdicția de a candida la orice funcție aleasă până în anul 2030.

Dominic Fritz: „Voi contesta sentința la CEDO”

Într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook, Dominic Fritz afirmă că decizia Înaltei Curți nu îl surprinde și spune că va continua demersurile în instanțele europene.

„Nu mai e o surpriză pentru nimeni, ÎCCJ mi-a respins azi cererea de anulare a raportului ANI. Voi contesta sentința la CEDO.

Consecința sentinței (și miza reală a raportului ANI) este interdicția de a candida la orice funcție aleasă până în 2030, inclusiv. Este o sancțiune administrativă, nu o condamnare penală.”

Liderul USR contestă motivele invocate de ANI

Dominic Fritz susține că raportul ANI are la bază semnarea unui document referitor la un Plan Urbanistic Zonal elaborat înainte ca el să devină primar al Timișoarei.

„Motivul invocat: un PUZ elaborat în întregime înainte să ajung eu primar, votat de Consiliul Local pe baza documentației semnate de vechiul primar. Fapta imputată mie este că am pus, în a doua zi în scaunul de primar, o semnătură pe dublura referatului semnat de predecesorul meu. Cu această semnătură, deși complet inutilă și fără vreo valoare juridică, ANI zice că am adus beneficii unui arhitect care a lucrat ca proiectant la PUZ, un coleg din USR care împrumutase campania noastră cu 25.000 lei, sumă restituită de Autoritatea Electorală Permanentă.”

Primarul Timișoarei critică activitatea Agenției Naționale de Integritate și susține că instituția nu urmărește cazurile de mare corupție.

„ANI nu vede apartamentele, ceasurile, mașinile și averile celor care au prădat acest stat. Pe acelea nu le caută. Îi caută pe cei, să zicem, “neascultători”.”

„Am ajuns să fiu hărțuit de justiție”

În mesajul său, Dominic Fritz afirmă că hotărârea instanței reprezintă o nedreptate și spune că procesul său s-a desfășurat într-un context pe care îl consideră nefavorabil.

„Când am protestat în 2017 în frig pentru a apăra justiția, alături de mulți dintre voi, nu mă gândeam că voi ajunge primar al unui mare oraș și președinte de partid. Și sigur nu mi-a trecut prin minte, niciodată, că voi ajunge să fiu hărțuit de justiție.

Sentința nedreaptă nu a venit din senin. A venit după ce eu personal și întregul partid USR am ajuns pe lista „dușmanilor Justiției” întocmită chiar de CSM.

S-au întâmplat multe lucruri ciudate în ultimul timp, inclusiv cu procesul meu. Puse cap la cap, încetează să mai pară coincidențe.”

Dominic Fritz: „Nu abandonez lupta”

Liderul USR spune că își va duce mandatul de primar până la capăt și că va cere un vot de încredere în structurile de conducere ale partidului.

„Să fie foarte clar: nu abandonez lupta.

Voi duce până la capăt mandatul de primar pe care timișorenii mi l-au încredințat, a doua oară, în 2024.

Voi contesta această decizie la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) pentru a-mi apăra numele și drepturile.

Pentru că un președinte de partid trebuie să aibă mereu legitimitate, voi cere un vot de încredere în Biroul Național, Comitetul Politic și în Congresul Partidului.

Vreau să fiu sigur că mergem înainte împreună cu fruntea sus.”

În încheiere, Dominic Fritz le transmite un mesaj membrilor și susținătorilor USR.

„Vă rog să țineți minte un singur lucru. Nu suntem atacați pentru greșelile noastre, ci pentru ceea ce reprezentăm.

Mulțumesc că sunteți alături și că nu vă lăsați intimidați.

Drumul nostru nu se oprește la o sentință nedreaptă; se decide acolo unde a contat mereu, la vot, alături de oamenii pentru care facem toată această muncă.”

De ce a fost acuzat Dominic Fritz de conflict de interese

În iulie 2024, Agenția Națională de Integritate (ANI) a constatat existența unui conflict de interese administrativ în cazul primarului Timișoarei, Dominic Fritz.

Potrivit inspectorilor de integritate, în anul 2020, la scurt timp după preluarea mandatului, acesta a aprobat un referat privind modificarea unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ), document care a fost ulterior transmis Consiliului Local pentru aprobare.

ANI a susținut că documentația tehnică aferentă PUZ-ului fusese întocmită de firma unui consilier local USR, persoană care, în timpul campaniei electorale, îl împrumutase pe Dominic Fritz cu suma de 25.000 de lei.

Argumentele invocate de Dominic Fritz în instanță

În acțiunea prin care a contestat raportul ANI, Dominic Fritz a arătat că, după preluarea mandatului de primar, a continuat procedurile administrative începute de fostul edil Nicolae Robu.

„a preluat din mers şi procedurile administrative demarate de predecesorul acestuia, Nicolae Robu, în vederea emiterii/adoptării anumitor acte administrative considerate oportune pentru comunitatea locală”.

Primarul a explicat că printre aceste documente se afla și proiectul privind PUZ-ul respectiv, inițiat de o societate în cadrul căreia activa arhitectul care îi acordase împrumutul din campania electorală. Acesta a mai precizat că suma a fost restituită ulterior de Autoritatea Electorală Permanentă.

În fața instanței, Fritz a susținut că proiectul fusese deja aprobat de fostul primar, iar după instalarea sa în funcție funcționarii din Primărie i-au recomandat să confirme și să resemneze documentul pentru a evita eventuale probleme de legalitate generate de încetarea mandatului lui Nicolae Robu.

Totodată, Dominic Fritz a invocat cinci motive pentru care a considerat că raportul ANI este nelegal:

• atribuția de întocmire a referatului aparținea fostului primar;
• chiar dacă s-ar considera că a întocmit documentul, circumstanțele nu îi permiteau o altă conduită;
• nu putea delega atribuțiile deoarece viceprimarul nu fusese încă ales;
• arhitectul care îl împrumutase în campania electorală nu ar fi obținut niciun folos material;
• sancțiunea aplicată nu respectă principiul proporționalității prevăzut de Codul administrativ.

Curtea de Apel: exista obligația de abținere

Curtea de Apel Timișoara a respins însă contestația formulată de Dominic Fritz, apreciind că în cauză nu era analizată legalitatea PUZ-ului, ci situația persoanei care a participat la emiterea actului administrativ.

„în speță, nu se ridică problema legalității actului administrativ, din perspectiva condițiilor instituite de lege pentru adoptarea acestuia, ci se analizează situația particulară a emitentului – în privința căruia nu trebuie să planeze nicio suspiciune că și-ar fi îndeplinit atribuțiile pentru a procura un avantaj în beneficiul creditorului său”.

Instanța a arătat că, chiar dacă proiectul respecta toate condițiile tehnice și era util comunității, existența unui conflict de interese nu este înlăturată prin acest fapt.

„Împrejurarea că o persoană imparțială ar fi adoptat aceeași conduită ca cea a reclamantului nu înlătură viciul conflictului de interese, întrucât prezumția existenței interesului reclamantului în adoptarea actului favorabil creditorului său. În consecință, reclamantul nu se poate apăra de răspundere dovedind că, în cauză, erau îndeplinite toate condițiile tehnice de adoptare a actului (procedura de elaborare, existența avizelor necesare etc.), întrucât acesta se afla într-o stare de incompatibilitate care nu îi permitea decât o singură conduită – abținerea de la emiterea sau participarea la emiterea ori adoptarea acestuia”, a motivat Curtea de Apel Timișoara în hotărârea pronunțată la 10 februarie.

Judecătorii: delegarea atribuțiilor era obligatorie

În motivarea deciziei, instanța a subliniat că Dominic Fritz avea obligația legală de a nu participa la procedura administrativă.

Judecătorul a reținut că primarul avea „obligația de abținere instituită de dispozițiile art. 228 alin.1 lit. b din OUG nr. 57/2019”, obligație calificată drept imperativă și care nu admite derogări.

Instanța a explicat că:

„Atunci când persoana care ocupă funcția de primar constată că se află într-o situație de conflict de interese, aceasta are obligația legală de a nu semna niciun document legat de proiectul de act normativ care a generat conflictul și de a nu participa la nicio etapă a procesului decizional. Delegarea nu este doar o opțiune, ci mecanismul prin care se asigură continuitatea activității administrative fără a încălca lege”, a conchis judecătorul instanței de fond în motivarea hotărârii din 10 februarie.

Deși viceprimarul Timișoarei nu fusese încă desemnat la acel moment, Curtea a apreciat că atribuțiile puteau fi delegate secretarului general al municipiului sau unui funcționar public de conducere cu competențe în domeniu.