Lia Olguța Vasilescu, primarul Craiovei, le atrage atenția cetățenilor în ceea ce privește deșeurile pe care le aruncă pe domeniul public. Edilul precizează că, în ciuda amenzilor aplicate, deșeurile menajere sunt în continuare aruncate în locuri nepermise de unii cetățeni.

Câte amenzi trebuie să mai dăm până să se civilizeze unii

„Eu chiar nu reușesc să înțeleg de ce se aruncă, în continuare, necontrolat, deșeurile, din moment ce absolut toți cetățenii județului plătesc o taxă de gunoi, lunară. Din moment ce, oricum, plătești serviciul de salubrizare, de ce nu arunci gunoiul în tomberoanele de acasă?

Înainte nu făceau contract și din această cauză aruncau peste tot, dar acum? Câte amenzi trebuie să mai dăm până să se civilizeze unii?”, a transmis Lia Olguța Vasilescu într-o postare pe contul ei de Facebook.

De asemenea, primarul precizează că în urma unei singure acțiuni de curățenie au fost ridicate peste 40 de tone de deșeuri abandonate. Edilul promite în același timp că acțiunile prin care se curăță terenurile virane aparținând domeniului public vor continua.

„Astăzi, a avut loc o acțiune de eliberare a spațiilor publice, din zona străzii Eliza Opran, de gunoaie și deșeuri abandonate, dar și gunoi menajer. În doar câteva zeci de minute, au fost ridicate peste 40 de tone de deșeuri abandonate și eliberate terenurile.

Sunt acțiuni comune, desfășurate în mod frecvent de echipele Salubrității Craiova împreună cu echipajele societății IRIDEX”, a transmis Olguța Vasilescu.

România are de recuperat în privința reciclării

În acest context, amintim că doar 30% dintre elevii din România au participat la programe în care au învăţat despre importanţa colectării selective şi reciclarea deşeurilor, în condiţiile în care o pondere redusă, de 11%, dintre deşeurile municipale sunt reciclate, relevă o analiză publicată săptămâna aceasta.

La nivelul anului 2007, doar 0,4% dintre deşeurile municipale erau reciclate, iar în 2019 ponderea a urcat la puţin peste 11%, după cum arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). Din anul 2025, însă, ţintele impuse de Uniunea Europeană (UE) vor fi de 55%, iar România va avea de recuperat inclusiv decalajul educaţional, pentru a putea îndeplini ţintele de mediu, sunt de părere specialiştii în domeniu.

„Şcolile fac parte din instituţiile publice cu cele mai mari cantităţi de deşeuri generate anual, dar infrastructura de management al deşeurilor în cazul acestora este deficitară, mai arată analiza. Autorităţile locale sunt cele care sunt obligate să pună la dispoziţia şcolilor pubele special colorate, în care elevii şi profesorii să poată colecta selectiv”, se menţionează în analiza de specialitate.

Principalele deşeuri de ambalaje generate în România sunt hârtia şi cartonul, urmate de plastic, lemn şi metal, potrivit datelor Clean Recycle.