Legea salarizării unice revine în atenție cu un nou proiect. Dragoș Pîslaru: Există sprijinul Băncii Mondiale pe acest subiect
SURSA FOTO: Dreamstime - Dragoș Pîslaru
Ministrul Investiţiilor, Dragoș Pîslaru, a declarat că legea salarizării unice reprezintă un proiect complex, pentru care este esențial să existe o variantă bine fundamentată și realistă, subliniind că o astfel de abordare nu a fost respectată în anul 2017. Acesta a evidențiat că există în prezent o abordare mai serioasă asupra subiectului, inclusiv prin implicarea și sprijinul Băncii Mondiale.
Ministrul Dragoș Pîslaru a reamintit că, în 2016, a participat la elaborarea unei variante a legii salarizării împreună cu ministrul Finanțelor de atunci, Anca Dragu, proiect evaluat la aproximativ 32 de miliarde de euro, considerat fezabil și cu termen de implementare până în 2024.
Dragoș Pîslaru critică proiectul de salarizare din 2017
Ulterior, printr-o decizie politică, proiectul a fost preluat în Parlament și modificat, ajungând la o valoare estimată de 55 de miliarde de euro, moment în care au existat avertismente că acesta nu poate fi implementat.
„În 2016 eu pregăteam, împreună cu doamna ministrul al finanţelor, Anca Dragu, la vremea respectivă, o lege a salarizării de 32 de miliarde de euro, care era fezabilă, se implementa, şi se termina până în 2024, moment în care a fost o decizie politică de a prelua în Parlament o iniţiativă care a dus proiectul la 55 de miliarde de euro, moment în care, puteţi căuta istoric, am atras atenţia că şi eu, şi Ministerul de Finanţe în acea vreme, că acel proiect nu se poate implementa”, a declarat ministrul Investiţiilor, Dragoş Pîslaru.

Guvernarea care a urmat în 2017 a continuat pe această variantă extinsă a proiectului, însă implementarea nu s-a realizat
Guvernarea care a urmat în 2017 a continuat pe această variantă extinsă a proiectului, însă implementarea nu s-a realizat, întrucât s-a constatat lipsa de fezabilitate. În plus, aplicarea diferențiată a salarizării pe familii ocupaționale a generat dezechilibre între categorii de personal, ceea ce a condus la apariția unor inechități mai mari decât cele existente anterior.
„El nu s-a implementat pentru că s-a constatat că nu este fezabilă implementarea, iar în momentul în care ai început să împingi familiile ocupaţionale diferenţiat, unele faţă de celelalte, ai creat nişte inechităţi care sunt acum mai mari decât erau în 2017”, a mai spus Pîslaru.
Ministrul a explicat că există o diferență clară între modul în care este conceput un proiect și decizia politică ulterioară de a-l implementa și de a-l duce la final. El a subliniat că este esențial ca proiectul să fie realizat profesionist, astfel încât să contribuie la echilibrarea sistemului și la reducerea inechităților din administrația publică.
„Modul în care se pregăteşte proiectul şi voinţa de a-l pune înainte ca un proiect profesionist, care să aducă un echilibru şi rezolvarea inechităţii în administraţie, este una, decizia ulterioară a guvernelor sau a majorităţilor politice de a se ţine de proiect şi a-l duce până la bun sfârşit, este altceva”, a completat acesta.
În opinia sa, un proiect bun și realist este condiția fundamentală pentru succesul unei astfel de reforme
În opinia sa, un proiect bun și realist este condiția fundamentală pentru succesul unei astfel de reforme, iar în 2017 acest criteriu nu a fost îndeplinit. În prezent, proiectul unei noi legi a salarizării unice se află în lucru la Ministerul Muncii, iar ministrul Dragoș Pîslaru a precizat că așteaptă să analizeze propunerile care vor fi formulate.
„Este foarte important să ai un proiect bun şi realist, ceea ce în 2017, ca opinie personală vă pot spune şi demonstrat de timp, nu s-a întâmplat”, a subliniat acesta.
Totodată, acesta a transmis că există o abordare serioasă la nivel instituțional și că proiectul beneficiază de sprijin tehnic internațional, inclusiv din partea Băncii Mondiale. Obiectivul declarat este ca noua lege să contribuie la realizarea unei reforme reale, care să asigure echilibru, predictibilitate și îmbunătățirea funcționării administrației publice din România.
„Părerea mea este că suntem cu toţii foarte serioşi, există şi sprijinul Băncii Mondiale pe acest subiect. Eu am această credinţă că vom propune acel proiect care să bifeze reforma şi să aducă un bine administraţiei şi predictibilitatea administraţiei publice din România”, a conchis acesta.
Am finalizat Facultatea de Litere și Limbi Străine în cadrul Universității Hyperion din București, iar ulterior am absolvit masterul la Facultatea de Jurnalism, specializarea Comunicare Mediatică și Publicitate, în cadrul aceleiași universități. Colaborarea cu Capital.ro a început în anul 2019.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





