Legea salarizării, schimbări majore. Ce se întâmplă cu salariile. Florin Manole: Am rearanjat grilele de salarizare aşa cum trebuie, să fie corelate cu importanţa muncii

Proiectul noii legi a salarizării din sectorul bugetar aduce schimbări majore: fără scăderi de venituri, reducerea sporurilor și rearanjarea grilelor salariale. Fostul ministru al Muncii, Florin Manole, a prezentat principalele direcții ale reformei.

Legea salarizării, jalon-cheie în PNRR

Noua lege a salarizării în sectorul bugetar este unul dintre jaloanele asumate de România prin Comisia Europeană în cadrul PNRR. Proiectul vizează corectarea dezechilibrelor din sistem și crearea unui cadru predictibil pentru angajații din sectorul public.

Fostul ministru al Muncii, Florin Manole, a explicat că legea a fost construită pe principii clare: fără scăderi de venituri, eliminarea inechităților și simplificarea sistemului.

„Un punct, care mi se pare că este extrem de important, care reprezintă un jalon PNRR, care a stârnit foarte mult interes din partea partenerilor sociali, dar şi din partea tuturor celor care lucrează în sistemul bugetar, este Legea salarizării. Am făcut un prim draft al acestei legi, foarte avansat, pe care ministrul interimar Pîslaru (Dragoş Pîslaru, n.r) îl va găsi astăzi, când va veni în minister, i-l voi preda personal şi vom comunica despre acest proiect. Vreau să vă asigur că voi colabora pentru acest deziderat, pentru a avea o lege bună la finalul tuturor demersurilor şi tuturor consultărilor pentru tot sistemul de salarizare. Principiile foarte importante pe care le-am urmat în timpul acestui mandat în legătură cu acest proiect important sunt următoarele: în primul rând, am făcut o nouă lege în care nimeni să nu piardă din venituri. În al 2-lea rând, aveam un sistem complet dezorganizat, de peste 100 de modificări, de exemplu, doar la anexa sănătate şi asistenţă socială. Ei bine, aici am eliminat aceste disparităţi, această dezordine, şi am rearanjat grilele de salarizare aşa cum trebuie, să fie corelate cu importanţa muncii, cu complexitatea muncii, şi cu toţi indicatorii care trebuiau luaţi în considerare”, a explicat fostul ministru.

Elemente-cheie din noua lege a salarizării

Măsură	Detalii
Venituri	Nimeni nu pierde din salariu
Grile salariale	Reorganizate în funcție de complexitatea muncii
Disparități	Eliminarea diferențelor nejustificate
Sporuri	Reducere de la 30% la 20%
Raport salarial	De la 1:12 la 1:8 (minim vs. președinte)
Valoare de referință	4.325 lei (de la 1 iulie 2026)

Decuplarea de salariul minim și impactul pe termen lung

Florin Manole a precizat că una dintre modificările importante este separarea evoluției salariilor bugetarilor de creșterea salariului minim pe economie, pentru a evita blocajele din trecut.

„Vom decupla astfel, de fapt, creşterile viitoare din sistemul de salarizare bugetar de creşterea salariului minim pe economie, pentru că aici a fost una dintre principalele probleme care a făcut ca această politică publică, în forma sa anterioară, să nu fie aplicată. Sigur că asta nu înseamnă că în viitor cineva din sistemul public va câştiga sub nivelul salariului minim pe economie. Aşa ceva nu se poate întâmpla şi nu se va întâmpla şi rămâne în sarcina viitoarelor guverne să urmărească acest obiectiv din indexarea periodică a acestei valori de referinţă”, a precizat acesta.

Domenii unde se vor vedea cele mai mari schimbări

Potrivit fostului ministru, reechilibrarea salarială va fi resimțită în special în sectoare-cheie precum sănătatea, educația și cultura.

„Echilibrăm câştigul salarial din sistemul bugetar, vă spuneam mai devreme, şi vă dau câteva exemple de profesii, de posturi unde aceste restabiliri ale echităţii se vor simţi cel mai pregnant: asistentul medical cu studii postliceale, bibliotecarul cu studii superioare, profesorul preuniversitar cu gradul unu didactic. Am ales doar trei exemple din sisteme importante pentru societatea românească Sănătate, Educaţie, Cultură pentru a ilustra faptul că era nevoie de o rearanjare a grilelor şi de o nouă ordine şi de o stabilire a unei noi ordini în sistemul bugetar”, a mai spus Manole.

Condiții fiscale și termen de adoptare

Adoptarea legii depinde de spațiul fiscal comunicat de Ministerul Finanțelor și de respectarea angajamentelor față de Comisia Europeană.

Proiectul trebuie finalizat până la sfârșitul actualei sesiuni parlamentare pentru a evita riscuri privind finanțarea prin PNRR.

Salariile demnitarilor, posibil înghețate

Fostul ministru a explicat că proiectul include reducerea coeficienților pentru demnitari și a solicitat menținerea înghețării salariilor acestora pentru a evita tensiuni sociale.

„În legea veche veniturile demnitarilor au fost îngheţate, aşa cum ştiţi, timp de mai bine de 7 ani. Dacă se va dori asta în continuare, este decizia viitorului Guvern. Eu am scris Comisiei Europene solicitând această îngheţare, pentru că nu am vrut ca salariile demnitarilor să reprezinte o vulnerabilitate a acestei legi şi să genereze tensiuni sociale”, a punctat Florin Manole.

Clarificări privind draftul apărut în spațiul public

Florin Manole a subliniat că documentele apărute anterior în spațiul public nu reflectă forma reală a proiectului elaborat de minister.

„Încă o dată, nu ştiu, n-am studiat proiectul care a circulat în spaţiu public, pentru că Legea salarizării este un proiect mare şi am avut de lucru până vineri la acest proiect pe care îl avem în minister şi pe care l-am transmis în această formă draft şi premierului şi ministrului de Finanţe şi vicepremierilor în funcţie la momentul respectiv. Am discutat şi i-am transmis acest draft şi domnului Pîslaru, am şi discutat după aceea cu domnul Pîslaru despre anumite speţe din proiect. Aşadar, ceea ce am transmis noi cu certitudine este diferit de ceea ce a apărut în spaţiul public, pentru că, încă o dată, când ştirile din spaţiul public se rostogoleau despre subiectul acesta noi încă nu terminasem de lucru”, a transmis acesta.

Concluzie 

Noua lege a salarizării reprezintă una dintre cele mai importante reforme structurale asumate de România în relația cu instituțiile europene. Impactul acesteia va depinde atât de sustenabilitatea bugetară, cât și de modul în care va fi implementată în practică, în contextul presiunilor asupra deficitului și al angajamentelor din PNRR.