Guvernul a aprobat legea privind plata pensiilor private: retragere inițială de 30%, restul eșalonat pe 8 ani
Guvernul a adoptat joi, după 17 ani de așteptare, legea de plată a pensiilor private. Actul normativ stabilește că românii vor putea retrage la pensionare 30% din suma acumulată în Pilonul II, urmând ca restul banilor să fie distribuit eșalonat, pe parcursul a 8 ani, potrivit Economedia. Varianta inițială a proiectului prevedea o retragere de 25% și o eșalonare pe 10 ani.
Cum va funcționa sistemul
Plata pensiilor private se va face prin fonduri special constituite, administrate de societăți autorizate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). Legea aliniează România la practicile din alte state membre ale Uniunii Europene, dar ține cont și de particularitățile pieței interne:
- delimitarea clară între etapa de acumulare și cea de plată a pensiilor;
- obligații de informare pentru administratorii de fonduri, având în vedere gradul redus de conștientizare a populației cu privire la calitatea de participant la Pilonul II (unde, în februarie 2025, figurau peste 8,3 milioane de români);
- garantarea rambursării integrale a fondurilor acumulate;
- prag minim pentru obținerea unei pensii private, echivalent cu 12 indemnizații sociale minime.
Pentru participanții cu sume sub acest prag, banii vor fi plătiți integral, fie ca plată unică, fie eșalonat pe cel mult 5 ani.
„Valoarea activului personal care se situează sub pragul menţionat este plătită direct de către administrator către participant, sub formă de plată unică sau plăţi eşalonate pe maximum 5 ani, în baza cererii formulate de acesta din urmă”, se arată în expunerea de motive.
Impact economic și social
Din perspectivă economică, legea reprezintă un compromis între nevoia de flexibilitate a participanților și cerința de stabilitate a sistemului financiar. Retragerea imediată a 30% din sumele acumulate va oferi un balon de oxigen pentru mulți pensionari, dar poate pune presiune pe fondurile private și pe strategiile lor investiționale.
„Se aprobă plata contribuţiei voluntare a României, în cuantum de 33.025 USD, către Fondul voluntar privind Pachetul de Asistenţă Cuprinzătoare pentru Ucraina (NATO – Ukraine Comprehensive Assistance Package Trust Fund), fond voluntar al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, prin redirecţionarea sumei rămase nealocate aferente contribuţiei României la Fondul voluntar al NATO pentru susţinerea Armatei Naţionale Afgane (Afghan National Army Trust Fund – ANA TF)”, se arată în proiectul de hotărâre.
Pe termen scurt, pentru cetățean, regula celor 8 ani de eșalonare înseamnă un venit suplimentar constant, dar nu foarte mare, care va completa pensia de stat. Pentru mediul de afaceri financiar, aceasta înseamnă capital blocat în administrare pe termen lung, ceea ce oferă predictibilitate fondurilor, dar limitează lichiditatea individuală.
Din punct de vedere social, rămâne problema de fond: mulți români nu sunt conștienți că participă la Pilonul II și nici nu știu cât au acumulat. În lipsa unei educații financiare minime, mulți vor descoperi prea târziu că sumele acumulate nu acoperă decât parțial nevoile de la vârsta pensionării.
Dimensiune tehnologică și de inovație
Un element interesant este organizarea sistemului de plată în acord cu standardele europene. Prin impunerea unor reguli clare și prin digitalizarea informării participanților, legea ar putea stimula modernizarea infrastructurii financiare din România. Aceasta are potențialul de a accelera integrarea soluțiilor tehnologice în gestionarea fondurilor, de la automatizarea informării până la transparența digitală în administrare.
„Proiectul conţine dispoziţii ce au în vedere următoarele aspecte: reglementarea eliberării de către serviciile publice comunitare de paşapoarte, începând cu data de 15 septembrie 2025, a paşapoartelor simple temporare având integrat un element criptografic, sub forma unui cod QR semnat digital de Direcţia Generală de Paşapoarte, verificabil prin citire optică; introducerea unei prevederi exprese care stabileşte faptul că paşapoartele simple temporare eliberate de serviciile publice comunitare de paşapoarte în baza cererilor depuse anterior datei de 15 septembrie 2025 rămân supuse regimului juridic în vigoare la data depunerii cererilor şi îşi păstrează valabilitatea până la data înscrisă în cuprinsul documentelor de călătorie sau până la momentul preschimbării acestora”, se menţionează în nota de fundamentare.
Adoptarea legii pune capăt unei incertitudini de aproape două decenii. Sistemul de pensii private devine, astfel, un mecanism funcțional de completare a pensiei publice, dar sustenabilitatea sa depinde de nivelul contribuțiilor viitoare și de modul în care administratorii vor reuși să mențină randamente rezonabile. În paralel, introducerea unui prag minim și a unor reguli stricte de plată creează un cadru de stabilitate, dar lasă deschisă întrebarea: va fi suficient acest model pentru a asigura bătrâneți decente pentru cei 8,3 milioane de participanți?
