Noua lege permite renunțarea mai facilă la cetățenia ucraineană pentru persoanele care au și cetățenia unor state considerate „privilegiate”, însă exclude explicit România și Republica Moldova din această categorie. Măsura este contestată de reprezentanți ai românilor din Ucraina, care vorbesc despre un tratament discriminatoriu.
Anatol Popescu, reprezentant al comunității românești, atrage atenția asupra efectelor directe ale noii legislații.
Acesta susține că „Prin acest procedeu, practic, etnicii români din Ucraina – o bună parte din întreaga comunitatea istorică românească, în număr de peste 409.000 de oameni (români și ”moldoveni”, împreună), care au reușit până la această oră să redobândească cetățenia României sau să o dobândească pe cea a Republicii Moldova rămân captivi – legați de cetățenia Ucrainei – neputând renunța la aceasta – mai ales în perioada de război -, și fiind totodată discriminați, în comparație cu cetățenii Ucrainei care au reușit să dobândească cetățenia unor state privilegiate, din lista celor cinci menționate mai sus”, potrivit ActiveNews.
Semnale de alarmă din interiorul comunităților românești
Criticile sunt susținute și de europarlamentarul Claudiu Târziu, fost președinte al Comisiei pentru Românii de Pretutindeni din Senatul României, care afirmă că avertismentele venite din partea comunităților românești s-au confirmat de-a lungul timpului.
„Din păcate, toate avertismentele lor privind încălcarea drepturilor s-au confirmat de fiecare dată, iar de data aceasta nu vorbim de vreo excepție”, declară acesta într-un interviu acordat Evenimentului Zilei.
O lege cu două standarde
Potrivit noii legislații, cetățenii ucraineni care dețin și cetățenia unor state precum Germania, Polonia, Cehia, Statele Unite sau Canada pot renunța relativ simplu la cetățenia ucraineană. Această posibilitate nu este însă valabilă pentru cei care au cetățenia României sau a Republicii Moldova.
„Până nu demult, Constituția Ucrainei nici nu permitea dubla cetățenie. Schimbarea nu este neutră. Ucraina continuă să se comporte cu o suspiciune maximă față de România”, subliniază Claudiu Târziu.
Europarlamentarul consideră că excluderea României este cu atât mai greu de explicat cu cât Bucureștiul a oferit Ucrainei un sprijin consistent după declanșarea războiului. „După tot sprijinul substanțial oferit Ucrainei, era firesc să fim tratați ca un stat prieten. Acest lucru nu se vede”, afirmă el.
Drepturi în regres, nu în consolidare
Tema cetățeniei se suprapune, potrivit lui Claudiu Târziu, peste un context mai larg de restrângere a drepturilor minorității românești din Ucraina. Acesta vorbește despre închiderea școlilor cu predare în limba română, presiuni asupra vieții religioase și un sentiment tot mai accentuat de tratament inegal.
„Nu doar că aceste drepturi nu sunt acordate, dar sunt retrase inclusiv cele existente. Vorbim despre desființarea școlilor în limba română, despre presiuni asupra preoților și credincioșilor care doresc să fie sub jurisdicția Bisericii Ortodoxe Române”, spune europarlamentarul.
La acestea se adaugă acuzații extrem de sensibile privind trimiterea disproporționată a românilor pe linia întâi a frontului, într-un context de război care amplifică vulnerabilitatea comunităților minoritare.
O relație bilaterală cu probleme nerezolvate
În acest context tensionat, Claudiu Târziu consideră că „modificarea legislativă privind cetățenia, care exclude România din categoria statelor privilegiate, este un gest demonstrativ și greu de justificat”.
El amintește și de alte episoade care au afectat relația bilaterală, inclusiv reluarea lucrărilor la canalul Bâstroe, cu impact asupra mediului și economiei României, chiar după izbucnirea războiului.
Critici la adresa statului român
În final, europarlamentarul atrage atenția asupra lipsei unei reacții ferme din partea autorităților de la București.
„Statul român ar trebui să facă demersuri diplomatice ferme și constante pentru apărarea drepturilor românilor din Ucraina. Din păcate, de cel puțin cinci ani nu am văzut o astfel de poziție coerentă”, afirmă Claudiu Târziu.
În opinia sa, câteva sute de mii de români din Ucraina sunt „practic abandonați”, într-o situație comparabilă cu cea a minorităților din alte state care aspiră la aderarea la Uniunea Europeană, dar care nu respectă standardele europene privind protecția minorităților.
