Legea care ar putea schimba radical modul în care sunt încălzite locuințele. Se impun reguli stricte. Românii vor trebui să se adapteze

Încălzirea cu lemne de foc ar putea deveni o amintire pentru români, dacă o lege aflată în consultare publică până la sfârșitul lunii viitoare va fi adoptată. Proiectul de act normativ urmărește schimbarea radicală a modului în care populația se va încălzi în viitor, în contextul obiectivelor de reducere a poluării.

Inițiativa legislativă, semnată de fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja și actualul ministru, Bogdan Ivan, și mai mulți parlamentari, vizează „decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire”. Proiectul stabilește reguli stricte pentru autoritățile locale care nu se aliniază tranziției verzi și care nu raportează anual ce tipuri de surse energetice folosesc și ce măsuri aplică pentru diminuarea poluării.

Comunitățile care nu se aliniază tranziției verzi pot pierde finanțări

Scopul este respectarea angajamentelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), la Jalonul 128, care prevede trecerea de la combustibilii clasici, precum lemnul și gazele naturale, la surse regenerabile de energie, printre care se numără pompele de căldură, panourile solare și sistemele moderne de termoficare.

Conform proiectului de lege, toate localitățile cu peste 20.000 de locuitori trebuie să elaboreze până la 1 iunie 2026 un plan concret de reducere a poluării, care să includă măsuri pentru diminuarea utilizării combustibililor fosili și a lemnului de foc. Primăriile din comune și orașe vor fi obligate să transmită anual rapoarte către Ministerul Energiei privind tipurile de biomasă utilizate, consumul local și modul în care se respectă principiile de sustenabilitate.

Datele din rapoarte vor fi colectate de la operatorii economici care comercializează biomasă, dar și de la consumatori individuali, pe baza informațiilor statistice locale. În cazul în care aceste rapoarte nu sunt transmise timp de două exerciții bugetare consecutive, legea prevede sancțiuni financiare semnificative. Autoritățile locale care nu respectă obligația riscă reducerea cu până la 30% a alocărilor bugetare pentru proiecte de eficiență sau tranziție energetică în anul următor și includerea într-un program special de monitorizare coordonat de Ministerul Energiei.

„Autoritățile administrației publice locale, prin managerul energetic, pentru cele cu peste 20.000 de locuitori, respectiv prin intermediul consiliilor județene, în cazul celor sub 20.000 de locuitori, întocmesc și transmit Ministerului Energiei, Ministrului Dezvoltării Lucrărilor Publice și Administrației și Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor un Raport privind durabilitatea biomasei forestiere, biomasei agricole, biomasei deșeurilor și biocombustibililor înregistrate pentru consumul local al populației din arealul deservit, pe baza datelor primite de la operatorii economici care comercializează biomasă și biocombustibili, respectiv pe baza unor colectări de date de la utilizatori individuali, respectiv din date statistice. (…)

Nerespectarea obligației de raportare în mod repetat, pentru cel puțin două exerciții bugetare consecutive atrage aplicarea următoarelor măsuri corective: reducerea cu până la 30% a alocărilor bugetare de la nivelul autorităților centrale pentru proiecte de eficiență energetică sau tranziție energetică în anul bugetar următor; includerea autorităților locale respective într-un program de monitorizare, coordonat de către Ministerul Energiei”, arată propunerea legislativă.

Lemnul, prioritar pentru industrie și construcții

Proiectul legislativ introduce și modificări în Codul Silvic, prin aplicarea unei reguli europene denumite „utilizarea în cascadă”. Aceasta presupune ca lemnul provenit din păduri să fie folosit cu prioritate în scopuri industriale – pentru mobilă și construcții – iar doar resturile și deșeurile lemnoase să poată fi utilizate ulterior pentru încălzire.

Scopul acestei modificări este reducerea tăierilor excesive de păduri, având în vedere că există alternative moderne pentru încălzire. Măsura vizează în special instituțiile publice, cum ar fi școlile sau primăriile din mediul rural, care folosesc în continuare lemne de foc pentru încălzire.

Rețele inteligente și sisteme centralizate de termoficare

Proiectul de lege mai propune modernizarea sistemelor de termoficare, introducând conceptele de „rețele inteligente de termoficare” și „agenți de răcire”. Acestea ar urma să funcționeze pe modelul marilor orașe europene, pentru reducerea pierderilor de energie. În timp, populația va fi încurajată să se racordeze la sisteme centralizate de furnizare a energiei, controlate și monitorizate de Ministerul Energiei.

În document se definește și conceptul de „condominiu cu minim șase locuințe individuale”, care ar urma să beneficieze de un sistem comun de încălzire bazat pe surse regenerabile, capabil să reducă emisiile de carbon și să crească eficiența energetică. În acest sens, condominiul este descris ca un imobil compus din mai multe unități individuale și spații comune, cu o proprietate colectivă și funciară clar definită.

„Un condominiu cu minim șase locuințe individuale – sistem unic de încălzire sau combinat mai multe surse de energie, asigurând reducerea emisiilor de carbon și un grad înalt de eficiență energetică” (art. 3, litera g). În proiectul de lege, condominiul este definit drept un imobil format din „teren cu una sau mai multe construcții, dintre care unele proprietăți sunt comune, iar restul sunt proprietăți individuale, pentru care se întocmesc o carte funciară colectivă și câte o carte funciară individuală pentru fiecare unitate individuală aflată în proprietate exclusivă; corp de clădire multietajat, ansamblu rezidențial format din locuințe și construcții în care proprietățile individuale sunt interdependente printr-o proprietate comună forțată și perpetuă”, arată proiectul.

Prosumatorii termici, recunoscuți și sprijiniți

O noutate importantă adusă de lege este recunoașterea oficială a prosumatorilor termici – persoanele care își produc singure energia termică prin panouri fotovoltaice sau alte surse regenerabile și care pot livra surplusul de energie în rețea. Aceștia ar putea primi compensații financiare pentru energia distribuită către sistemul centralizat.

Ministerul Energiei va avea un rol exclusiv în implementarea și supravegherea tranziției verzi, pentru a evita birocrația excesivă și pentru a se asigura că managerii energetici locali sunt desemnați pe criterii obiective, nu politice. Ministerul va colecta toate datele furnizate de autoritățile locale și va monitoriza respectarea legii.

Alternativele propuse pentru încălzirea locuințelor

În ceea ce privește alternativele la gazele naturale și lemne, proiectul de lege promovează utilizarea pompelor de căldură, considerate o soluție eficientă și ecologică. Acestea funcționează prin transferul căldurii dintr-o sursă cu temperatură mai mică, cum ar fi aerul, solul sau apa, către interiorul locuinței, cu ajutorul energiei electrice.

Pompele de căldură pot fi folosite atât pentru încălzirea, cât și pentru răcirea locuințelor, având o funcționare similară cu cea a frigiderului, dar în sens invers: captează căldura din exterior și o direcționează către interior.