Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google NewsONG-urile cer intervenția Comisiei Europene în cazul legii privind exproprierile miniere
Un număr de 60 de organizații neguvernamentale din România au transmis, marți, 7 aprilie 2026, o scrisoare oficială către Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, și către Viviane d’Udekem d’Acoz, Secretarul General Adjunct al instituției, în care solicită intervenția instituției europene în legătură cu proiectul de lege L143/2026 privind exproprierile miniere.
Organizațiile avertizează că actul normativ ar permite exproprierea cetățenilor în favoarea unor companii miniere private și ar elimina proceduri esențiale de protecție a mediului.
Potrivit unui comunicat de presă, semnatarii cer deschiderea unei proceduri de tip EU Pilot, mecanism premergător unei eventuale acțiuni de infringement, prin care Comisia Europeană verifică respectarea legislației comunitare de către statele membre.
ONG-urile susțin că, prin noul proiect legislativ, statul ar putea declanșa exproprierile miniere chiar și în situațiile în care proprietarii refuză să își cedeze terenurile pentru exploatări miniere private, ceea ce ar reprezenta o schimbare majoră față de cadrul actual, unde exproprierile sunt permise doar pentru cauze de utilitate publică.
„Această lege permite exproprierea cetăţenilor în favoarea companiilor miniere private şi elimină proceduri de mediu esenţiale. Până acum, statul putea lua terenuri şi case doar pentru utilitate publică: drumuri, şcoli, spitale.
Odată cu această lege, companiile miniere primesc drept de preempţiune asupra terenurilor din perimetrele miniere, iar statul poate declanşa exproprierea dacă proprietarul terenului nu e de acord să îşi cedeze proprietatea în beneficiul proiectului minier”, avertizează ONG-urile.
Acuzații de abuz legislativ și încălcare a dreptului european
Reprezentanții organizațiilor afirmă că inițiatorii legii folosesc în mod abuziv Regulamentul (UE) 2024/1252 pentru a justifica modificări care nu sunt cerute de Uniunea Europeană și care ar contraveni atât legislației europene, cât și Constituției României.
Stephanie Roth, reprezentanta reţelei Mining Watch România, a transmis că aceste măsuri ar constitui o încercare de a impune un regim de expropriere în interes privat.
„Aceste măsuri sunt o tentativă de a forţa un regim de expropriere în interes privat, interzis atât de Constituţie, cât şi de dreptul european”, afirmă Stephanie Roth.
Semnatarii subliniază că regulamentele europene se aplică direct și nu necesită transpunere în legislația națională, iar cadrul necesar implementării Regulamentului (UE) 2024/1252 ar fi fost deja stabilit prin OUG 61/2025. În opinia acestora, proiectul L143/2026 introduce prevederi suplimentare care nu au legătură cu legislația europeană și ridică suspiciuni privind posibile abuzuri.
Organizațiile avertizează că legea ar putea permite exproprieri în beneficiul unor proiecte comerciale, ar acorda companiilor private drepturi de preempțiune asupra terenurilor și ar reduce semnificativ protecția mediului. Totodată, ar limita controlul instanțelor, ar restrânge participarea publicului în procesul decizional și ar concentra puterea de decizie la nivel central.
În scrisoare se reamintește că Constituția României interzice exproprierea în interes privat, iar prevederi similare există și în legislația europeană, inclusiv în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene și în jurisprudența CEDO.
În acest context, organizațiile consideră că adoptarea legii ar reprezenta „un regres periculos”, cu potențial de a genera tensiuni sociale și de a alimenta discursuri anti-europene, solicitând Comisiei Europene să analizeze urgent compatibilitatea proiectului cu dreptul UE și să clarifice public că regulamentul invocat nu justifică măsurile propuse.
Cum funcționează exproprierea în România
Exproprierea reprezintă operațiunea juridică prin care statul și unitățile administrativ-teritoriale efectuează o trecere forțată a unui bun din proprietatea privată a unei persoane fizice sau juridice în proprietatea publică, cu scopul executării unor lucrări de utilitate publică.
Se poate remarca faptul că această operațiune reprezintă o modalitate de transfer al dreptului de proprietate, care se realizează însă fără consimțământul proprietarului. Specific acestei operațiuni este faptul că statul sau unitățile administrativ-teritoriale trebuie să pună obligatoriu la dispoziția expropriatului o despăgubire, care trebuie să fie justă, dreaptă și prealabilă, explică avocatul Bogdan Ioan Mihai Șuta.
Sediul materiei îl reprezintă Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, precum și Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean, local.
În cazul exproprierii trebuie parcursă prima dată procedura declarării utilității publice, aceasta fiind, potrivit art. 7 din Legea nr. 33/1994, de competența Guvernului pentru lucrările de interes național și de competența consiliilor județene și a Consiliului General al Municipiului București pentru lucrările de interes local. Totodată, acest articol prevede că utilitatea publică se poate declara în anumite condiții inclusiv prin lege.
Așadar, prin Legea nr. 255/2010, care are caracter de lege specială, a fost declarată utilitatea publică pentru diverse lucrări, cum ar fi lucrările de construcție, reabilitare și modernizare de drumuri și parcări de interes național, județean și local, precum și toate lucrările de construcție, reabilitare și extindere a infrastructurii feroviare publice, lucrările necesare dezvoltării rețelei de transport cu metroul și de modernizare a rețelei existente și lucrările de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare.
Această enumerare nu este exhaustivă, întrucât Legea nr. 255/2010 prevede în cadrul art. 2 mai multe categorii de lucrări care sunt de drept declarate de utilitate publică.
