Legea arendei. Ce se modifică pentru fermierii din România: Vor fi mai atractivi pentru sectorul bancar

Proiectul privind Legea Arendei a fost reluat în dezbatere parlamentară, după ce în februarie a fost declarat neconstituțional în ansamblul său de către Curtea Constituțională. Senatorul Sorin Moise, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, a anunțat că articolele problematice au fost eliminate, iar forma revizuită a legii se află acum la Camera Deputaților, for decizional.

Proiectul Legii Arendei, din nou pe masa deputaților

Legea Arendei, o temă constantă în dezbaterea publică din mediul agricol, revine în procesul legislativ. Senatorul Sorin Moise, membru al Comisiei pentru Agricultură din Senat și fost secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), a explicat în emisiunea Agrostrategia difuzată pe TVR 1, luni, 6 octombrie, că propunerea legislativă privind modificarea Codului civil (Legea nr. 287/2009) – proiect înregistrat sub numărul PLX 435/2024 – a fost reintrodusă pe traseul parlamentar după decizia Curții Constituționale din februarie.

Conform senatorului, textul a fost revizuit pentru a elimina articolele declarate neconstituționale, iar acum se află la Camera Deputaților, care are rol decizional. Sorin Moise a arătat în cadrul emisiunii că modificările aduse ar trebui să asigure compatibilitatea cu prevederile constituționale și să răspundă, în același timp, nevoilor reale ale fermierilor, scrie Agrointel.

„Dacă e să discutăm despre Legea Arendei, care după ce a fost dată o decizie de neconstituționalitate a revenit în Parlamentul României, a plecat de la Comisia de Agricultură din Senat și s-a întors la Camera Deputaților.

Și a fost eliminat articolul declarat neconstituțional, un articol sau două, nu mai știu exact, dar au fost anulate, eliminate articole de neconstituționalitate și a fost retrimisă legea la Camera Deputaților pentru a fi dezbătută și probabil aprobată în plen”, a explicat senatorul.

Acesta a adăugat că adoptarea unei forme finale a legii este esențială pentru stabilitatea fermierilor și pentru consolidarea relațiilor dintre arendași și proprietari, mai ales într-o perioadă economică dificilă pentru sectorul agricol.

Stabilitatea contractelor, un sprijin pentru accesul la finanțare

Sorin Moise a subliniat importanța stabilității contractelor de arendă pentru întreg sistemul agricol, în special pentru accesarea finanțărilor bancare. Potrivit acestuia, durata contractelor este un criteriu major luat în calcul de instituțiile de credit atunci când analizează cererile fermierilor.

„Eu cred că de data aceasta legea va trece pentru că toată lumea trebuie să înțeleagă necesitatea acestei legi, pentru că în momentul în care fermierii au această stabilitate pe termen lung, să spunem, a contractului de arendă, ei sunt mai atractivi și pentru sectorul bancar, pentru că de sectorul bancar discutăm în primul rând. Omul când merge la bancă prima dată îl întreabă pe ce perioadă e contractul de arendă”, a declarat Moise.

Senatorul a evidențiat că în lipsa unor contracte stabile, fermierii sunt percepuți drept parteneri cu risc mai mare, ceea ce duce la dobânzi mai ridicate și la o capacitate redusă de a atrage investiții. În opinia sa, o lege clară a arendei ar putea deveni un instrument de consolidare a mediului rural, în condițiile în care accesul la finanțare este una dintre cele mai mari provocări pentru agricultorii mici și mijlocii.

„Este mai mult decât necesară în perioada aceasta în care vedem că fondurile, atât europene cât și naționale, sunt din ce în ce mai puține. Și la bănci dobânzile sunt mai mari, atât cu cât ești mai puțin atractiv, cu atât ți se crește dobânda”, a completat senatorul.

O nouă abordare a agriculturii la nivel prezidențial

În cadrul aceleiași emisiuni, Sorin Moise a vorbit și despre atitudinea președintelui României, Nicușor Dan, față de domeniul agricol. El a menționat că actualul șef al statului a manifestat deschidere către dialogul cu organizațiile de fermieri, o schimbare de abordare față de anii anteriori.

„Sunt mai optimist de această dată și vă spun și de ce. Pentru că am observat o deschidere a președintelui Nicușor Dan față de acest sector și să nu uităm că printre primele întâlniri a fost una cu asociațiile de fermieri în campanie, întâlnire care din păcate în ultimii 10 ani anteriori nu a fost posibilă cu fostul președinte”, a explicat Moise.

Senatorul consideră că această apropiere dintre instituțiile statului și mediul agricol ar putea favoriza adoptarea unor măsuri legislative mai bine ancorate în realitățile din teren. Potrivit acestuia, sprijinul președintelui ar putea fi un factor decisiv pentru promulgarea legii, dacă aceasta va fi aprobată de Parlament.

„Acum fiecare președinte își fixează prioritățile și dacă pentru președintele Nicușor Dan agricultura va fi o prioritate, eu cred că după votul Parlamentului și după eliminarea articolelor de neconstituționalitate nu va fi o problemă să promulge această lege”, a adăugat senatorul.

Motivele respingerii anterioare și modificările aduse

Legea Arendei a fost declarată neconstituțională în februarie 2025, după ce Curtea Constituțională a României (CCR) a constatat că textul limitase excesiv dreptul de proprietate. Proiectul PLX 435/2024 semăna substanțial cu o propunere din 2022, care fusese respinsă de CCR și în 2023, pentru motive similare.

Pe 25 februarie, Curtea a decis că impunerea unei perioade minime de șapte ani pentru contractele de arendă, respectiv 14 ani în caz de reînnoire automată, contravine principiilor constituționale referitoare la proprietatea privată și libertatea economică.

„În esență, Curtea a reținut că instituirea unei durate de minim 7 ani a contractului de arendare, respectiv 14 ani, în situația reînnoirii de drept, fără posibilitatea negocierii valorii arendei, nu îndeplinește exigențele constituționale referitoare la proporționalitatea restrângerii exercițiului dreptului de proprietate privată, prin limitarea dreptului de dispoziție al proprietarilor, precum și a principiului constituțional a libertății economice, aspecte ce sunt de natură să contravină prevederilor art.44 alin.(1) și (2) privind dreptul de proprietate privată, art.45 privind libertatea economică și art.136 alin.(5) privind proprietatea, raportate la art.53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți”, a arătat Curtea în motivare.