Ce este Barometrul Informat.ro – INSCOP Research
Sondajul de opinie este derulat lunar, având ca scop analiza percepțiilor publice asupra unor teme de interes național. Prin parteneriatul cu instituții academice și think-tankuri, proiectul urmărește să ofere o imagine clară a tendințelor din societatea românească și să stimuleze dezbateri despre politici publice relevante.
Conform organizatorilor, obiectivul este consolidarea democrației prin utilizarea unor instrumente de cercetare credibile și prin aducerea în spațiul public a opiniilor cetățenilor.
Culegerea datelor pentru ediția din septembrie 2025 s-a realizat prin metoda CATI (interviuri telefonice asistate de calculator), pe un eșantion de 1103 persoane, reprezentativ pentru populația adultă a României. Marja de eroare este de ±2,95%, la un nivel de încredere de 95%.
Sondaj INSCOP: Nemulțumirea față de partidele existente
Unul dintre rezultatele centrale ale sondajului arată că 55,1% dintre respondenți consideră că toate partidele actuale ar trebui desființate și înlocuite cu unele noi. În schimb, 40,7% nu sunt de acord cu această afirmație, iar 4,1% nu au răspuns.
Sprijinul pentru înlocuirea formațiunilor existente diferă în funcție de preferințele electorale. Astfel, sunt de acord 45% dintre votanții PSD, 34% dintre votanții PNL, 33% dintre votanții USR și 71% dintre susținătorii AUR.
În privința distribuției demografice, procentul este mai ridicat în rândul tinerilor: 62% dintre persoanele sub 30 de ani și 58% dintre cei între 30 și 44 de ani. Ponderea scade treptat odată cu vârsta, dar rămâne peste 50% inclusiv în segmentul celor de peste 60 de ani.
Nivelul de educație influențează semnificativ percepțiile: 72% dintre persoanele cu studii primare împărtășesc această opinie, comparativ cu 35% dintre respondenții cu studii superioare.
De asemenea, locuitorii din mediul rural și din orașele mici se arată mai favorabili înlocuirii partidelor decât cei din București sau din marile centre urbane.
Disponibilitatea românilor de a susține un partid nou
Întrebați explicit dacă ar vota un partid nou înființat, 50,6% dintre participanții la sondaj au răspuns afirmativ. În mai 2015, doar 29,8% exprimau aceeași disponibilitate, ceea ce indică o creștere semnificativă în ultimul deceniu. În prezent, 28,8% dintre respondenți declară că nu ar vota un partid nou, iar 19,9% nu sunt hotărâți.
Analiza detaliată arată că disponibilitatea este mai mare în rândul tinerilor: 64% dintre cei sub 30 de ani și 57% dintre cei cu vârste între 30 și 44 de ani ar fi deschiși să susțină o nouă formațiune politică.
Sprijinul scade odată cu înaintarea în vârstă, atingând 36% în rândul persoanelor de peste 60 de ani.
Din perspectiva orientării politice, 38% dintre votanții PSD, 44% dintre votanții PNL, 50% dintre votanții USR și 60% dintre susținătorii AUR ar opta pentru un partid nou. Distribuția pe sexe indică o ușoară diferență: 54% dintre bărbați și 48% dintre femei.
Cine respinge ideea unui partid nou
O pondere de 28,8% dintre respondenți nu ar vota o formațiune politică nou înființată. În această categorie intră 42% dintre alegătorii PSD, 34% dintre cei ai PNL și USR și 21% dintre votanții AUR.
Întrebați dacă la viitoarele alegeri ar fi dispuși să acorde votul lor unui partid nou înființat, 50.6% dintre participanții la sondaj spun că da (față de 29.8% în mai 2015), 28.8% că nu (față de 35.8% în mai 2015), iar 19.9% nu sunt hotărâți (față de 23.6% în mai 2015). Ponderea non-răspunsurilor este de 0.8%.
Ar fi dispuși să acorde votul lor unui partid nou înființat: 38% dintre votanții PSD, 44% dintre votanții PNL, 50% dintre votanții USR și 60% dintre cei ai AUR, respectiv 54% dintre bărbați și 48% dintre femei, 64% dintre tinerii cu vârsta până în 30 de ani, 57% dintre cei cu vârsta între 30 și 44 de ani, 53% dintre persoanele cu vârsta între 45 și 59 de ani și 36% dintre cei peste 60 de ani.
53% dintre persoanele cu educație primară, 50% dintre cei cu educație medie, 49% dintre cei cu educație superioară, 46% din locuitorii din București, 52% dintre cei din urbanul cu peste 90 de mii de locuitori, 54% dintre cei din urbanul mic și 49% din rural, respectiv 46% dintre angajații la stat și 60% dintre cei care lucrează la privat ar fi dispuși să acorde votul lor unui partid nou înființat.
Pe de altă parte, aproape 20% dintre participanții la sondaj se declară nehotărâți. Proporția indecișilor este mai mare în rândul persoanelor cu educație superioară (24%) și al locuitorilor Bucureștiului (27%). Diferențe apar și între angajații la stat și cei din sectorul privat: 28% dintre cei din sistemul public nu s-au decis, comparativ cu 17% dintre salariații din mediul privat.
Cine rămâne indecis în privința înființării unui nou partid
Nu ar fi dispuși să acorde votul lor unui partid nou înființat: 42% dintre votanții PSD, 34% dintre votanții PNL, 34% dintre votanții USR și 21% dintre cei ai AUR, respectiv 27% dintre bărbați și 30% dintre femei, 18% dintre tinerii cu vârsta până în 30 de ani, 23% dintre cei cu vârsta între 30 și 44 de ani, 27% dintre persoanele cu vârsta între 45 și 59 de ani și 40% dintre cei peste 60 de ani.
26% dintre persoanele cu educație primară, 31% dintre cei cu educație medie, 25% dintre cei cu educație superioară, 26% din locuitorii din București, 31% dintre cei din urbanul cu peste 90 de mii de locuitori, 28% dintre cei din urbanul mic și 29% din rural, respectiv 25% dintre angajații la stat și 22% dintre cei care lucrează la privat nu ar fi dispuși să acorde votul lor unui partid nou înființat.
Nu sunt hotărâți: 20% dintre votanții PSD, 22% dintre votanții PNL, 16% dintre votanții USR și 19% dintre cei ai AUR, respectiv 18% dintre bărbați și 22% dintre femei, 17% dintre tinerii cu vârsta până în 30 de ani, 19% dintre cei cu vârsta între 30 și 44 de ani, 18% dintre persoanele cu vârsta între 45 și 59 de ani și 23% dintre cei peste 60 de ani.
20% dintre persoanele cu educație primară, 18% dintre cei cu educație medie, 24% dintre cei cu educație superioară, 27% din locuitorii din București, 17% dintre cei din urbanul cu peste 90 de mii de locuitori, 17% dintre cei din urbanul mic și 22% din rural, respectiv 28% dintre angajații la stat și 17% dintre cei care lucrează la privat nu sunt hotărâți.
Interpretarea rezultatelor de către specialiști
Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, a explicat semnificația acestor rezultate:
„Nivelul ridicat al nemulțumirii populației față de actualele partide politice, evidențiat prin cei 55% dintre români care declară că și-ar dori dispariția acestora și înlocuirea cu partide noi și 50% care declară că ar vota un partid nou înființat sugerează nu doar o criză de încredere în clasa politică tradițională, ci și o dorință de resetare structurală a sistemului politic, ce depășește simpla nemulțumire punctuală față de guvernare.
Mai mult decat atât, comparativ cu situația din urmă cu 10 ani, crește puternic ponderea celor care ar vota un partid nou, de la proximativ 30% în 2015, la 50% în 2025, ceea ce confirmă, cel puțin declarativ, o disponibilitate foarte ridicată a românilor transforma nemulțumirile și frustrările în acțiune politică.
Profilul demografic al celor care doresc înlocuirea partidelor existente și ar fi dispuși să voteze altele noi arată că tineri în special (18-29 de ani, dar și 30-44 de ani) sunt mai nemulțumiți de partidele existente și mai dispuși să voteze cu partide noi. Tendințe similare mai accentuate regăsim în cazul angajaților din mediul privat, persoanelor cu educație primară și votanților AUR”, spune Ștefureac.
