Jumătate din angajații români vor și al doilea job. Mulți angajatori nu reușesc să le permită o mai mare autonomie

Jumătate din angajații români vor și al doilea job. Mulți angajatori nu reușesc să le permită o mai mare autonomie

SURSA FOTO: Pexels.com - Joburi

Publicat de Bogdan Ungureanu la 6 martie 2026, 22:33

Studiul „Workmonitor 2026” realizat de Randstad România arată că aproape jumătate dintre angajații români au sau își caută un al doilea loc de muncă, în timp ce angajatorii prioritizează competențele și experiența. Salariul rămâne principala motivație pentru schimbarea locului de muncă, iar echilibrul între viața profesională și cea personală determină mulți să rămână la jobul actual. Inteligența artificială și contextul economic influențează adaptarea rolurilor și leadership-ul.

Angajații români caută siguranță financiară și echilibru între viața profesională și cea personală

Un studiu recent realizat de Randstad România, „Workmonitor 2026”, arată că aproape jumătate dintre angajații români (47%) au deja sau caută un al doilea loc de muncă, în timp ce preferințele angajatorilor s-au concentrat în 2026 pe competențe și experiență, acestea fiind prioritizate de 80% dintre companii.

Studiul mai relevă că 82% dintre angajați sunt motivați de salariu atunci când își caută un nou loc de muncă, iar principalul motiv pentru a rămâne în actualul job este echilibrul între viața profesională și cea privată.

În plus, o treime dintre angajați spun că și-au mărit sau intenționează să își mărească numărul de ore lucrate, o creștere față de anul precedent, când doar unul din cinci angajați avea această intenție.

Dagmara Chudzińska-Matysiak, Managing Director al Randstad România, a explicat că într-un context marcat de incertitudine economică și creșterea costului vieții, angajații români devin tot mai pragmatici, gestionându-și activ cariera și căutând un control mai mare asupra viitorului profesional.

Ea a subliniat că această schimbare creează tensiuni în mediul de lucru, deoarece, deși angajatorii recunosc că autonomia stimulează performanța, mulți întâmpină dificultăți în a o aplica efectiv.

„Într-un context marcat de incertitudine economică și creșterea costurilor de trai, talentele din România au devenit tot mai pragmatice: își gestionează activ cariera și caută un control mai mare asupra viitorului lor profesional. Această schimbare creează o tensiune clară în mediul de lucru actual: deși angajatorii recunosc faptul că autonomia stimulează performanța, mulți încă întâmpină dificultăți în a o operaționaliza în practică”, a afirmat Dagmara Chudzińska-Matysiak.

De asemenea, într-un mediu în care jumătate dintre angajați apelează la inteligența artificială pentru sfaturi profesionale, modelele de leadership trebuie să evolueze pentru a rămâne relevante și credibile, mai spune ea.

Perspective mai prudente și adaptarea la AI

Angajații români se arată mai puțin optimiști decât media globală în privința perspectivelor organizațiilor lor pentru 2026, dar au mai multă încredere în propria capacitate de a utiliza tehnologiile noi. Totodată, studiul arată o încredere ușor mai redusă în leadership, manageri și colegi.

Când decid să rămână în actualul loc de muncă, aceștia pun accent mai mare pe echilibrul dintre viața profesională și cea personală decât media globală. Contextul extern tensionat și impactul inteligenței artificiale determină atât angajații, cât și angajatorii să adapteze formatele tradiționale de lucru și rolurile profesionale.

Studiul mai evidențiază că 100% dintre angajatori sunt încrezători că își vor extinde activitatea anul viitor, comparativ cu 95% la nivel global, în timp ce 47% dintre angajații români împărtășesc acest optimism, sub media globală de 51%.

În același timp, 47% dintre angajați spun că au deja sau intenționează să își ia un al doilea loc de muncă pentru a face față creșterii costului vieții, procent mai mare decât media globală de 40%.

48% dintre angajați estimează că inteligența artificială va influența o proporție mare din sarcinile de lucru

În ceea ce privește inteligența artificială:

  • 60% dintre angajați consideră că inteligența artificială le crește productivitatea (62% la nivel global), iar 70% dintre angajatori împărtășesc această opinie (54% global).
  • 72% dintre angajați spun că au încredere în capacitatea lor de a utiliza cele mai noi tehnologii (69% global).
  • 70% dintre angajatori estimează că inteligența artificială va influența o proporție mare din sarcinile de lucru (50–100%), însă doar 48% dintre angajați sunt de aceeași părere (58% vs. 52% la nivel global).
  • 44% dintre angajați cred că adoptarea inteligenței artificiale la locul de muncă va aduce în principal beneficii companiilor, nu angajaților (47% la nivel global).

71% dintre angajații români au încredere în șefii lor

Locul de muncă este supus presiunilor, dar rămâne un factor de echilibru într-un mediu economic din ce în ce mai imprevizibil.

  • 71% dintre angajați au încredere în conducerea companiei lor (72% la nivel global).
  • 74% spun că au încredere în colegii lor (76% global).
  • 68% dintre angajați afirmă că au o relație solidă cu managerul lor, comparativ cu 72% la nivel global.
  • 66% cred că managerul le are în vedere interesele (71% global).

Diversitatea generațională, factor important pentru angajați și angajatori

Colaborarea între generații stimulează productivitatea:

  • 84% dintre angajați consideră că sunt mai productivi atunci când colaborează și iau în considerare opiniile colegilor (78% global).
  • 80% dintre angajatori spun că munca la distanță sau hibrid a făcut colaborarea mai dificilă (81% global).
  • 77% dintre angajați se bazează pe persoane din alte generații pentru a-și lărgi perspectivele (74% global).
  • 100% dintre angajatori evidențiază diversitatea generațională ca factor de creștere a productivității (95% global) și doresc ca managementul să aloce mai mult timp îmbunătățirii colaborării în echipă (100% vs. 90% global).

De ce renunță angajații români la un loc de muncă

Angajații au devenit mai precauți în gestionarea carierei, dar doresc în continuare să-și urmeze propriul drum și să nu renunțe la ceea ce contează pentru ei.

  • 42% dintre angajați spun că vor să urmeze un parcurs profesional tradițional, liniar (41% la nivel global), însă 37% optează pentru o carieră în portofoliu, schimbând sectoare și joburi pe parcursul carierei (38% global).

Deși salariul atrage angajații (82% vs. 81% global), echilibrul dintre viața profesională și cea personală (48% vs. 46% global) este principalul motiv pentru care rămân în prezentul loc de muncă, depășind remunerația și beneficii (30%; global: 23%) și securitatea locului de muncă (17%; global: 23%).

  • 75% dintre angajatori sunt de acord că o mai mare autonomie conduce la creșterea implicării, productivității și retenției în organizație (vs. 72% global).
  • 43% dintre angajați spun că au renunțat la joburi care nu se potriveau cu viața lor personală (39% global).
  • 30% au plecat pentru că nu li s-a oferit suficientă independență în modul de lucru (25% global).
  • 40% dintre angajați nu ar lua în considerare un nou job dacă nu există flexibilitate în privința locului de muncă, iar 42% nu ar accepta un rol fără flexibilitate a programului, comparativ cu 43% global.
Informații articol
Despre autor
Bogdan Ungureanu

După mai bine de zece ani petrecuţi în domeniul monitorizării mass-media, am făcut un pas mic în direcţia potrivită şi m-am alăturat echipei Capital. Un pariu câştigător, zic eu. Mi-au plăcut dintotdeauna cuvintele şi puterea pe care acestea le pot avea în glasul sau peniţa potrivită şi nu pot decât să mă bucur acum de un banal, dar rar întâlnit “Îmi place munca mea!” Când nu mă găsiţi scriind în spatele unei tastaturi, mă veţi întâlni, deseori, tot la un calculator. Sau, în momentele perfecte, la volan, sus pe un munte şi bineînţeles, ca un taur care se respectă, în bucătărie!

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.