Japonia ar putea majora mai rapid dobânzile. FMI avertizează asupra riscurilor inflaționiste: Totul depinde de datele economice

Banca Japoniei ar putea fi nevoită să accelereze majorarea dobânzilor dacă inflația va crește peste nivelurile anticipate. Avertismentul vine din partea Fondului Monetar Internațional (FMI), care consideră că autoritățile japoneze trebuie să fie pregătite pentru noi presiuni asupra prețurilor. Dobânda de politică monetară a ajuns deja la cel mai ridicat nivel din ultimii 31 de ani.

FMI avertizează că Banca Japoniei ar putea fi nevoită să accelereze majorarea dobânzilor

Krishna Srinivasan, directorul Departamentului pentru Asia și Pacific al Fondului Monetar Internațional, a declarat că Banca Japoniei procedează corect prin normalizarea politicii monetare, după o perioadă îndelungată în care dobânzile au fost menținute la niveluri foarte reduse.

Oficialul a explicat, într-un interviu acordat Reuters, că ritmul majorărilor ar trebui adaptat în funcție de evoluția inflației și de datele economice.

„Aș spune că, în acest moment, fac ceea ce trebuie”, a declarat Srinivasan, referindu-se la eforturile băncii centrale de a aduce dobânda de politică monetară către un nivel neutru pentru economie.

Acesta a avertizat că o accelerare neașteptată a inflației ar necesita măsuri mai ferme din partea autorităților monetare.

„Dacă inflația crește mai repede decât se anticipa, trebuie să începi să înăsprești politica monetară mai rapid, pentru că nu vrei ca așteptările inflaționiste să scape de sub control. Totul depinde de datele economice”, a explicat reprezentantul FMI.

Declarațiile au fost făcute înaintea următoarei reuniuni de politică monetară a Băncii Japoniei, programată pentru sfârșitul lunii octombrie. Instituția ar putea menține dobânzile neschimbate, dar ar putea transmite semnale privind continuarea majorărilor în decembrie.

Dobânda de politică monetară din Japonia a ajuns la 1,25%, cel mai ridicat nivel din ultimii 31 de ani

Banca Japoniei a majorat dobânda de politică monetară la 1,25% în septembrie 2026, după o altă creștere decisă în luna iunie. Nivelul actual este cel mai ridicat din ultimii 31 de ani.

Deciziile au fost determinate de presiunile inflaționiste tot mai puternice, alimentate inclusiv de deprecierea yenului și de scumpirea importurilor de materii prime.

Guvernatorul Băncii Japoniei, Kazuo Ueda, a declarat vineri că instituția urmărește menținerea inflației de bază în jurul țintei de 2% și nu intenționează să tolereze o accelerare peste acest nivel.

„Întrucât inflația de bază este aproximativ în apropierea țintei noastre de 2%, nu putem tolera o accelerare suplimentară a inflației”, a afirmat Ueda.

Oficialul a precizat că banca centrală a intrat într-o etapă în care stabilizarea inflației în jurul țintei a devenit principalul obiectiv al politicii monetare.

Analiștii se așteaptă la o nouă majorare a dobânzii până la sfârșitul anului, însă decizia va depinde de evoluția prețurilor și de efectele măsurilor adoptate până în prezent.

Yenul slab și scumpirea energiei pun presiune asupra economiei japoneze

Japonia este deosebit de vulnerabilă la creșterea prețurilor internaționale ale energiei și materiilor prime, deoarece depinde într-o măsură importantă de importuri.

Deprecierea yenului amplifică aceste presiuni, deoarece bunurile cumpărate din străinătate devin mai scumpe atunci când sunt plătite în moneda națională.

Conflictul din Orientul Mijlociu și cererea puternică asociată investițiilor în inteligența artificială s-au numărat printre principalele teme discutate de oficialii economici reuniți săptămâna aceasta la Bangkok, în cadrul întâlnirilor anuale ale FMI și Băncii Mondiale.

Autoritățile japoneze au intervenit inclusiv pe piața valutară pentru a limita fluctuațiile puternice ale yenului. La 31 iulie, Japonia și Statele Unite au desfășurat o intervenție coordonată, într-un moment în care moneda japoneză se apropiase de minimele ultimilor 40 de ani.

O analiză realizată de FMI arată că o parte importantă a fluctuațiilor yenului, începând de la jumătatea anului 2025, a fost asociată pozițiilor speculative de pe piețele financiare, nu doar diferențelor dintre dobânzile practicate de marile economii.

„Japonia are o piață valutară profundă, astfel că, drept primă linie de apărare, autoritățile au permis cursului de schimb să fluctueze”, a explicat Srinivasan.

Oficialul FMI a subliniat că autoritățile japoneze rămân angajate în menținerea unui regim valutar flexibil, în care cursul este determinat în principal de piață.

FMI cere Japoniei să explice cum va finanța noile cheltuieli publice și reducerile de taxe

Pe lângă riscurile inflaționiste, Fondul Monetar Internațional a atras atenția și asupra situației finanțelor publice din Japonia.

Creșterea randamentelor obligațiunilor la nivel mondial și nivelul ridicat al datoriei publice au alimentat preocupările investitorilor privind capacitatea guvernelor de a finanța cheltuielile viitoare.

În cazul Japoniei, piețele financiare urmăresc planurile administrației de majorare a cheltuielilor publice, dar și propunerea de reducere a taxei pe consum pentru o perioadă de doi ani, începând din aprilie 2027.

Krishna Srinivasan a arătat că Japonia a înregistrat, după pandemie, o consolidare fiscală mai puternică decât celelalte state din Grupul celor Șapte (G7), inclusiv datorită creșterii veniturilor fiscale.

Cu toate acestea, oficialul consideră că guvernul trebuie să prezinte mai clar modul în care intenționează să finanțeze noile măsuri.

„Piețele sunt îngrijorate de riscurile fiscale din cauza incertitudinii” privind finanțarea cheltuielilor suplimentare și a reducerilor de taxe, a declarat Srinivasan.

Reprezentantul FMI a recomandat autorităților japoneze să elaboreze un cadru fiscal pe termen mediu, care să ofere investitorilor mai multă predictibilitate asupra evoluției finanțelor publice.

În paralel, instituția estimează că economia Japoniei va crește cu 0,7% în 2026, față de 1,2% în 2025. Pentru 2027, FMI anticipează tot o creștere de 0,7%, pe fondul diminuării treptate a șocului energetic și al continuării normalizării politicii monetare.