Italia majorează vârsta de pensionare. La ce vârstă vor ieși la pensie românii din străinătate

Italia pregătește modificări ale sistemului de pensii, care vor crește vârsta minimă de pensionare. Măsura va afecta direct românii care lucrează în Peninsulă, mulți dintre ei neputând să iasă la pensie la 67 de ani, cum este în prezent.

Italia face ajustări ale vârstei de pensionare în funcție de speranța de viață

Începând cu anul 2027, vârsta minimă și perioada de contribuții pentru pensionare vor fi revizuite în Italia, în conformitate cu noile date statistice privind speranța de viață.

Ionela Mihaela Dumitru, specialist în fiscalitate și pensii pentru România și Italia, avertizează că pragul actual de 67 de ani pentru pensionarea standard ar putea deveni insuficient.

„Crește vârsta de pensionare. Țara plină de români care mărește pragul de la care se poate ieși la pensie”, explică Dumitru, subliniind că și cei cu 43 de ani de contribuții s-ar putea să nu mai poată accesa pensia anticipată după vechile reguli.

Românca precizează că, potrivit legislației italiene, criteriile de pensionare sunt revizuite la fiecare doi ani pe baza datelor Institutului Național de Statistică (ISTAT). Această ajustare are ca scop menținerea sustenabilității sistemului public de pensii: atunci când speranța de viață crește, se majorează și vârsta de pensionare; în schimb, dacă speranța de viață scade, modificările nu se aplică retroactiv, ci sunt doar suspendate temporar.

„Dacă speranța medie de viață crește, și pensiile vor fi prelungite: obiectivul este de a asigura sustenabilitatea sistemului de securitate socială, împiedicând INPS să plătească prestații prea mult timp.

Acest mecanism, însă, funcționează într-o singură direcție: atunci când speranța de viață scade – așa cum s-a întâmplat în timpul pandemiei, cu o scădere de patru luni – vârsta de pensionare nu este redusă, ci pur și simplu înghețată în așteptarea următoarei creșteri.

Și acum a venit momentul pentru o „recuperare”: conform noilor date, speranța de viață a italienilor a crescut cu șapte luni, așa că o creștere cu trei luni a eligibilității pentru pensie se va aplica în 2027”, a explicat Dumitru într-o postare pe rețelele sociale.

Modificări privind plata pensiei și perioada de așteptare

Specialistul atrage atenția că, deși cei care îndeplinesc condițiile de pensionare în 2027 ar putea, teoretic, să iasă la pensie la 67 de ani, plata primei pensii va fi amânată cu două luni. Începând din 2028, această perioadă de așteptare ar putea fi extinsă la două sau trei luni, măsură ce permite Institutului Național de Pensii (INPS) să reducă temporar costurile, menținând însă aceeași vârstă oficială de pensionare.

Această ajustare temporară nu afectează doar pensionarea standard, ci și sistemul pensiilor anticipate, care vor necesita perioade mai lungi de contribuții pentru a fi accesibile.

„Aceeași logică se aplică și pensiilor anticipate obișnuite, care se obțin în prezent cu: 42 de ani și 10 luni de contribuții pentru bărbați, 41 de ani și 10 luni pentru femei, plus o fereastră de trei luni.

Din 2027, însă, cerințele ar trebui să crească la: 43 de ani și 1 lună pentru bărbați și la 42 de ani și 1 lună pentru femei”, a adăugat Dumitru.

Românii din Italia, afectați de schimbări

Numai persoanele care vor împlini 64 de ani în 2027 vor putea beneficia de menținerea regulilor actuale, fără prelungiri suplimentare de vârstă sau contribuții. Cei care au 63 de ani sau mai puțin la aceeași dată vor trebui să lucreze trei luni în plus și să aștepte cele trei luni obișnuite pentru a primi pensia.

Această modificare vizează în mod direct românii din Italia, care reprezintă un procent semnificativ din forța de muncă a țării. Ajustările legislative determină o planificare mai atentă a momentului în care aceștia pot accesa pensia, precum și a perioadei de contribuții necesare pentru a beneficia de drepturile lor.

Ionela Mihaela Dumitru subliniază că noile reguli urmăresc echilibrul sistemului de securitate socială și trebuie înțelese ca parte a unei reforme mai ample, care implică actualizarea periodică a vârstei și a contribuțiilor în funcție de evoluția demografică și a speranței de viață.