Echilibrul regional de putere, cheia dosarului iranian
Adrian Severin explică faptul că poziția Iranului trebuie analizată în context istoric și strategic, în raport cu ceilalți mari actori regionali.
„Problema iraniană ține de echilibrul de putere din Orientul Mijlociu. Iranul și Turcia sunt cele două mari imperii istorice ale regiunii. Turcia a fost integrată în sistemul euroatlantic, ceea ce a permis SUA să-i controleze politica externă. Iranul a rămas singurul actor capabil să conteste supremația Israelului, care funcționează ca un portavion american terestru”, explică Severin pentru EVZ
În această logică, fostul diplomat consideră că tensiunile cu Teheranul nu au la bază valori democratice, ci calcule strategice.
„Iranul are o poziție strategică majoră”
Fostul ministru de Externe subliniază că presiunile exercitate asupra Iranului sunt motivate de poziția sa geopolitică, nu de regimul politic intern.
Astfel, confruntarea cu Iranul, în opinia lui Adrian Severin, „nu ține de democrație sau de drepturile omului, ci de strategia de dominare regională”.
În plus, Iranul deține un avantaj strategic major în arhitectura energetică globală.
„Iranul are o poziție strategică majoră, controlând indirect Strâmtoarea Ormuz, prin care trece aproape jumătate din traficul petrolier mondial”, a subliniat fostul ministru.
Potrivit lui Adrian Severin, politicile de izolare și sancționare nu au dus la slăbirea regimului iranian, ci dimpotrivă.
El arată că presiunile externe au consolidat coeziunea internă a Iranului și i-au oferit alternative strategice pe plan internațional.
„Tentativele de slăbire a Iranului prin presiuni și sancțiuni nu au dus la prăbușirea regimului, ci la consolidarea unității interne. Iranul este astăzi parte din BRICS și din alte organizații internaționale care îi oferă garanții și îl obligă la o anumită conduită”, a mai precizat Adrian Severin.
SUA și schimbarea priorităților strategice
În analiza sa, fostul ministru consideră că Statele Unite își vor recalibra prioritățile strategice și nu vor mai urmări, pe termen scurt, o confruntare directă cu Iranul.
„Cred că, pe termen scurt, SUA nu vor mai insista asupra unei confruntări directe cu Iranul, întrucât mizele strategice majore se află în Pacific, în Oceanul Indian și în Oceanul Arctic”, a afirmat acesta în interviul pentru Evenimentul Zilei.
Adrian Severin atrage atenția asupra provocărilor cu care se va confrunta Israelul într-un context geopolitic în schimbare, marcat de emergența unei ordini multipolare.
Potrivit fostului diplomat, „rămâne de văzut cum se va acomoda Israelul într-o ordine regională multipolară”.
O arenă strategică, nu o dezbatere ideologică
În concluzie, fostul ministru de Externe subliniază că Orientul Mijlociu trebuie privit ca un spațiu al competiției strategice globale, nu ca un teren al disputelor ideologice.
Acesta explică faptul că „Orientul Mijlociu nu este un simplu teatru al drepturilor omului sau al democrației”, ci reprezintă „o adevărată arenă strategică unde actorii istorici, interesele energetice și alianțele internaționale definesc acțiunile diplomatice și militare”.
În acest context, „Iranul continuă să fie un actor central, iar relațiile sale cu SUA, Israel și alte state regionale vor modela stabilitatea și securitatea întregii regiuni”, conchide Adrian Severin.
