Un nou podcast „7×7”. Donald Trump și Groenlanda. Radu Coșarcă explică de ce s-a înfierbântat liderul SUA pe acest subiect
În cea mai nouă ediție a podcastului „7×7”, difuzat pe canalul de YouTube „HAI România!”, Radu Coșarcă și Manu Ionescu au deschis dosarul pe care toți se feresc să-l discute: Relația explozivă dintre noul „Consiliu pentru Pace” al lui Trump și buzunarul gol al României.
Iată doar câteva dintre subiectele analizate de cei doi:
- Davos 2026: Ce înseamnă cu adevărat „Ciocanul” cu care Donald Trump a lovit masa? Victorie sau începutul sfârșitului pentru Occident?
- „Ariciul” Bolojan: De ce premierul român a preferat să scoată țepii la cheltuieli decât să plătească „biletul de intrare” de 1 miliard de dolari la masa bogaților.
- Coaliția de la București: „Trouble in Paradise” sau tranșee comune? Cum se înțeleg „Contabilul” Bolojan cu „Legalistul” Nicușor Dan când Isărescu stinge lumina.
- Surpriza Mercosur: De ce nu putem vinde oi „latinilor” din America de Sud, dar am putea da lovitura cu Dacia?
În cadrul discuției, s-a ajuns și la subiectul Groenlanda. Radu Coșarcă a punctat că o eventuală preluare a Groenlandei de către Statele Unite nu este deloc un lucru bun.
El a explicat că Groenlanda este un teritoriu cu statut autonom, aflat sub suveranitatea Danemarcei, situație care face imposibilă o astfel de mișcare fără a încălca atât suveranitatea statului danez, cât și autonomia teritoriului. Jurnalistul a subliniat că acest lucru ar fi echivalent cu pierderea unui teritoriu administrativ al unei țări europene, ceea ce ar genera un precedent extrem de periculos.
Radu Coșarcă a arătat că populația Groenlandei s-a exprimat recent, chiar dacă nu întotdeauna prin canale oficiale, împotriva unei prezențe americane directe, iar această poziție nu poate fi ignorată în calculele geopolitice.
În opinia sa, readucerea subiectului Groenlandei în discursul public ar fi fost alimentată de entuziasmul generat de anumite acțiuni de comando desfășurate de Statele Unite în Venezuela, considerate spectaculoase din punct de vedere militar, dar limitate ca efecte politice.
Radu Coșarcă a explicat că, deși respectivele operațiuni au fost prezentate ca succese, ele nu au dus la schimbarea regimului de la Caracas. Coșarcă a evidențiat faptul că structurile-cheie ale puterii venezuelene au rămas intacte, inclusiv vicepreședinția, conducerea Parlamentului și ministerele de forță, ceea ce demonstrează că influența reală a acțiunilor americane este redusă pe termen lung.
În acest context, el a apreciat că retorica legată de Groenlanda a fost mai degrabă un efect al acestei „frenezii a reușitei” decât rezultatul unei strategii coerente.
„Nu, absolut că nu e bine. Groenlanda este un teritoriu cu un statut autonom care ține de Danemarca. E ca și când Danemarca ar avea un județ undeva peste ocean. Deci, nici nu se pune problema. Ar însemna încălcarea suveranității Danemarcei și încălcarea autonomiei Groenlandei, care recent s-a exprimat, mai mult sau mai puțin oficial. Oamenii de acolo au spus că nu vor să vină americanii.
Cred că președintele Trump, probabil că purtat de frenezia reușitei din Venezuela, care totuși a fost doar o reușită de comando. Adică se vor face filme foarte bune despre răpirea lui Maduro din propriul său pat. Dacă vedeam întâi filmul, ziceam că e prost. E o mare reușită a trupelor de comando Delta din Statele Unite. Dar este doar atât.
Adică deocamdată n-au reușit să facă nimic. Dacă regimul din Venezuela este ostil Americii și este, ei n-au schimbat regimul, de fapt. Vicepreședinta lui Maduro, chiar dacă se spune că l-a trădat pe Maduro și că a negociat cu americanii înainte… ea e în poziție. Fratele ei e în poziție. Fratele ei este numărul doi din Venezuela. Conduce Parlamentul venezuelean.
Ministrul Apărării și ministrul de Interne, cei doi oameni forte ai regimului, cei care de fapt controlează țara, sunt și ei în poziție. Trebuie să vedem care sunt reușitele americane pe termen lung.
Dar purtat de frenezia aceasta a rezultatului, într-adevăr, rareori acțiunile de comando ale Americii au fost atât de reușite, încât niciun niciun american n-a murit, niciun elicopter n-a aterizat peste un autobuz, cum s a întâmplat în Iran pe vremea lui Carter. Nu s-au ciocnit între ele, n-au rămas fără benzină, n-au fost greșeli umane.
Deci cred eu că așa a reapărut pe tapet chestiunea Groenlandei”, a afirmat Radu Coșarcă.
Liderii Uniunii Europene, criticați pe drept pentru slăbiciunea și lentoarea lor, au fost acum fermi împotriva lui Trump
Întrebat de moderatorul Manu Ionescu dacă Trump va reuși până la urmă să preia Groenlanda, Radu Coșarcă a răspuns că președintele SUA nu va merge până la capăt cu ideea preluării Groenlandei, fiind temperat de reacția fermă a Uniunii Europene.
El a subliniat că liderii europeni, deși adesea criticați pentru lentoare decizională, au transmis de această dată un mesaj clar și unitar. Desfășurarea simbolică a unor militari europeni în Groenlanda a fost, în opinia sa, mai degrabă un semnal politic decât o demonstrație de forță, menită să arate solidaritatea și determinarea Europei.
În analiza sa, Radu Coșarcă a acordat o atenție specială rolului jucat de Mark Rutte, despre care a spus că este unul dintre puținii lideri mondiali capabili să poarte un dialog eficient cu Trump și să îl aducă într-o zonă de moderație politică. El a explicat că strategia acestuia nu a fost una de confruntare directă, ci de diplomație pragmatică, prin recunoașterea parțială a preocupărilor americane și oferirea unei alternative.
Potrivit lui Radu Coșarcă, soluția propusă a vizat acordarea de facilități militare extinse Statelor Unite, inclusiv baze cu statut de extrateritorialitate, fără a ceda însă suveranitatea asupra Groenlandei. El a explicat că acest model este deja cunoscut în relațiile internaționale, fiind similar cu statutul ambasadelor sau cu cel al bazelor militare britanice din Cipru, considerate teritoriu al statului care le administrează.
În concluzie, jurnalistul a susținut că această abordare ar putea satisface cerințele de securitate ale SUA, evitând în același timp un conflict major legat de suveranitate și drept internațional.
„(Crezi că o s-o ia sau n-o s-o ia?) Nu, nu cred că o s-o ia. Cred că Trump a fost impresionat de poziția fermă a Uniunii Europene, a liderilor europeni despre care spunea că sunt slabi și sunt, despre Uniunea Europeană că e lentă în decizii și este. De data aceasta a fost fermă.
Trimiterea simbolică a soldaților, a celor câțiva câtorva soldați în Groenlanda, nemți, un englez, numărul a fost ironizat. Dar nu era vorba de forță, era vorba de puterea de simbol a acestor desfășurări de forță. Au fost oameni, au fost ofițeri de stat major care au inspectat locul, au vrut să vadă în ce condiții se pot organiza de la aplicații până la baze militare.
Interesant e ce s a întâmplat la Davos acum cu Mark Rutte. Mark Rutte pare singurul european capabil să discute normal cu Trump, să-l calmeze și să-l aducă pe o linie normală de moderație politică. Este singurul care îl înțelege foarte bine.
Ce a făcut Mark Rutte? A spus: „Aveți dreptate cu Groenlanda, dar noi avem o altă variantă.”
În loc să-i spună Nu, a spus așa cum se face în diplomație, ai dreptate. A folosit energia adversarului, dar noi avem o altă variantă. „Ce variantă?” a spus Trump. Păi, fii atent, tot ce vă doriți primiți, dar nu Groenlanda. Păi, ce ați vrea voi pentru securitate? Păi, am vrea să avem baze militare. O să le aveți. Vrem să facem ce vrem acolo. Vă dăm suveranitate pe teritoriul bazei militare.
Așa cum ambasadele și la noi în țară, ambasada Franței se consideră pământ francez. Nu putem intra peste ambasada Franței. Așa și cu bazele militare. Există deja un model bine cunoscut al bazelor militare britanice din Cipru. Ele au acest atribut de extrateritorialitate. Deci baza militară din Cipru se consideră Marea Britanie. Nu ai voie să intri în ea decât dacă declari război Marii Britanii”, a explicat Radu Coșarcă.
