Investitorii își temperează optimismul pentru AI. Se orientează către aur și active defensive

Entuziasmul investitorilor pentru acțiunile din sectorul inteligenței artificiale și pentru „7 Magnifici” intră într-o fază de temperare, potrivit celui mai recent sondaj eToro, pe fondul unei repoziționări globale către strategii de investiții mai prudente și mai diversificate.

Schimbare de direcție pe piețele financiare globale

Entuziasmul investitorilor individuali pentru acțiunile din sectorul inteligenței artificiale și pentru grupul „7 Magnifici” intră într-o fază de răcire, potrivit celui mai recent sondaj realizat de eToro. În paralel, crește interesul pentru active tangibile, în special aur și alte mărfuri fungibile, pe fondul incertitudinilor geopolitice și al presiunilor inflaționiste persistente.

Datele indică o tranziție clară: de la optimism concentrat pe tehnologie către o strategie de investiții mai defensivă și mai diversificată.

Scădere a optimismului pentru acțiunile AI și „Magnificent 7”

După mai mulți ani de creștere alimentată de narațiunea AI, investitorii devin mai precauți:

• Doar 43% dintre investitorii globali se așteaptă ca acțiunile legate de AI să crească în 2026
• Nivelul este în scădere față de 52% în trimestrul anterior
• Este cel mai redus nivel de optimism înregistrat din 2024 până în prezent

În cazul grupului „7 Magnifici”, percepția este similară:

• 40% dintre investitori la nivel global cred că vor depăși piața în 2026
• În scădere de la 47% anterior

Investitorii români rămân ușor mai optimiști decât media globală:

• 50% se așteaptă la creșterea acțiunilor AI
• 44% cred că „7 Magnifici” vor depăși piața

Totuși, trendul este descendent și în România, semnalând o ajustare a așteptărilor.

 Lale Akoner, strategul pentru piețe globale al eToro, a declarat:

„Schimbarea așteptărilor sugerează că investitorii individuali devin mai prudenți în ceea ce privește companiile tehnologice cu capitalizare mare, mai degrabă decât să se îndepărteze complet de tema AI. Volatilitatea recentă a câștigurilor și atenția sporită acordată cheltuielilor de capital par să încurajeze o abordare mai selectivă.

Este important de menționat că aceste date surprind sentimentul înainte de cea mai recentă escaladare geopolitică. Deși conflictul poate influența poziționarea pe termen scurt, tendințele mai largi pe care le observăm, precum o mai mare conștientizare a riscului de concentrare și un interes crescut pentru diversificare, par a fi structurale, mai degrabă decât determinate de evenimente.

„După o perioadă îndelungată în care un grup restrâns de companii a reprezentat o parte semnificativă din câștigurile pieței, investitorii devin din ce în ce mai conștienți de riscul de concentrare. Datele sugerează că unii investitori individuali ar putea căuta să-și reechilibreze portofoliile prin extinderea expunerii dincolo de liderii din domeniul AI, inclusiv către acțiuni ciclice și alte clase de active, precum materiile prime.”

Crește interesul pentru mărfuri fungibile și active reale

Unul dintre cele mai importante rezultate ale sondajului este creșterea expunerii la mărfuri fungibile (commodities), care ajung la 32% din portofoliile investitorilor globali, cel mai ridicat nivel din ultimii ani.

În România, ponderea rămâne stabilă la 33%, dar structura investițiilor confirmă o preferință clară pentru aur.

În rândul investitorilor expuși la materii prime:

• 69% dețin aur (70% în România)
• 35% argint
• 29% petrol
• 20% gaze naturale
• 18% cupru

Aurul își consolidează rolul de activ defensiv într-un context economic incert.

Motivațiile investitorilor reflectă o schimbare clară de mentalitate, de la o abordare orientată preponderent spre speculație către o strategie de protecție și conservare a capitalului. În acest context, inflația devine un factor central, iar mulți investitori folosesc aceste active ca instrument de apărare împotriva erodării puterii de cumpărare. În același timp, aurul și materiile prime sunt privite tot mai mult ca o rezervă de valoare pe termen lung, capabilă să mențină stabilitatea portofoliului în cicluri economice diferite. Un alt motiv important este diversificarea portofoliului, investitorii încercând să reducă dependența de acțiuni și sectoare volatile, în special de zona tehnologică. De asemenea, aceste active sunt considerate un refugiu în perioade de volatilitate crescută, oferind un grad mai ridicat de stabilitate în momente de incertitudine pe piețe. Nu în ultimul rând, ele sunt utilizate și ca protecție împotriva deprecierii monedelor, în special în contexte macroeconomice instabile.

În România, această orientare este chiar mai pronunțată, iar accentul pus pe inflație este mai puternic decât în media globală, ceea ce explică interesul crescut al investitorilor români pentru active reale și instrumente considerate mai sigure în raport cu fluctuațiile economice.

Inflația și riscurile geopolitice domină preocupările investitorilor

Percepția riscurilor în rândul investitorilor individuali s-a modificat semnificativ în ultima perioadă, reflectând o repoziționare a preocupărilor la nivel global. În prezent, conflictele internaționale sunt considerate principalul risc de către aproximativ 22% dintre investitorii globali, un nivel similar cu cel al temerilor legate de o posibilă recesiune și de deteriorarea condițiilor economiei globale. Această egalizare a principalelor surse de îngrijorare marchează o schimbare importantă față de anul anterior, când atenția era concentrată în principal asupra inflației și a evoluției economiei mondiale, iar factorii geopolitici ocupau o poziție secundară.

În România, structura percepției riscurilor este diferită și rămâne puternic ancorată în realitățile economice interne. Inflația continuă să fie principalul factor de îngrijorare pentru investitori, fiind indicată de 25% dintre respondenți, urmată de riscul unei recesiuni globale cu 24% și de evoluția economiei locale cu 20%. Conflictele internaționale sunt plasate mai jos în ierarhie, fiind menționate de 15% dintre investitori. Această distribuție confirmă faptul că presiunile inflaționiste rămân principalul element care influențează deciziile de investiții în România, având un impact mai direct și mai imediat asupra comportamentului financiar al investitorilor individuali.

Bogdan Maioreanu, analist de piață eToro pentru România, a declarat: „Deoarece România are cea mai mare rată anuală a inflației din UE, investitorii sunt mai preocupați de acest aspect și de efectele sale asupra economiei românești. Cheltuielile zilnice, impozitele, deciziile guvernului și creșterea vertiginoasă a prețurilor sunt mai îngrijorătoare decât un conflict internațional, având în vedere că România se confruntă cu unul la granițele sale de patru ani. Deoarece investitorii români dețin active globale, aceștia sunt îngrijorați și de starea economiei globale, pentru că evoluțiile acesteia influențează, de asemenea, economia și piețele locale, precum și portofoliile lor.”

Diversificarea și reducerea dependenței de Big Tech

Tendința majoră identificată în comportamentul investitorilor individuali este orientarea către diversificare și reducerea dependenței de sectorul tehnologic, în special de marile companii din zona Big Tech. Analiza datelor sugerează o schimbare structurală, în care expunerea concentrată pe companiile tehnologice dominante începe să fie ajustată în favoarea unei distribuții mai echilibrate a capitalului. În paralel, se observă un interes tot mai ridicat pentru așa-numita „veche economie”, respectiv sectoare tradiționale considerate mai stabile în contexte de incertitudine economică. Această reorientare este însoțită de o creștere a apetitului pentru active tangibile și materii prime, văzute ca elemente de protecție împotriva volatilității piețelor financiare. În ansamblu, accentul cade tot mai mult pe echilibrarea portofoliilor, cu scopul de a reduce riscurile asociate concentrării excesive într-un număr limitat de sectoare sau companii.

Conform specialiștilor, această evoluție nu indică o retragere din zona inteligenței artificiale, ci mai degrabă o selecție mai riguroasă a investițiilor și o abordare mai prudentă în gestionarea riscului, pe fondul evaluărilor ridicate și al incertitudinilor macroeconomice și geopolitice.