Interdicție pentru români. Legea care se aplică peste tot în România. Închisoare de la 3 luni la 3 ani

Interdicție pentru români. Legea care se aplică peste tot în România. Închisoare de la 3 luni la 3 ani

SURSA FOTO: Facebook, Poliția Română

Publicat de Corina Chiriac la 1 decembrie 2024, 12:24

În cursul zilei de sâmbătă, 30 noiembrie, mai mulți români au participat la un evenimentul dedicat lui Corneliu Zelea Codreanu. În context, poliția a deschis dosar penal și face cercetări pentru a-i identifica pe toți cei care au participat.

Poliția Ilfov investighează evenimentul dedicat lui Corneliu Zelea Codreanu

Polițiștii din Ilfov desfășoară cercetări în cadrul unui dosar penal după ce mai multe persoane au participat, sâmbătă, la comemorarea lui Corneliu Zelea Codreanu, la troița ridicată în memoria acestuia, situată în apropierea pădurii Tâncăbești.

Evenimentul a fost anunțat pe rețelele de socializare și a inclus o ceremonie religioasă desfășurată la ora 14.

Cercetări în baza OUG 31/2002

Dosarul penal deschis de IPJ Ilfov vizează posibile încălcări ale OUG 31/2002, care interzice promovarea cultului persoanelor implicate în infracțiuni de genocid, crime contra umanității sau de război, precum și promovarea ideologiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.

Articolul 5 al ordonanței prevede pedepse de la 3 luni la 3 ani de închisoare pentru astfel de fapte, împreună cu interzicerea unor drepturi civile.

Polițiștii lucrează pentru identificarea tuturor participanților la activitate, urmărind să stabilească exact situația de fapt și să aplice măsurile legale necesare.

Troița comemorativă de la Tâncăbești marchează locul în care Corneliu Zelea Codreanu, liderul mișcării legionare, a fost executat în 1938 alături de alți 13 comandanți legionari.

Mișcarea legionară este cunoscută pentru ideologia sa extremistă și pentru rolul jucat în perioada interbelică, fiind condamnată de legislația românească actuală, care consideră promovarea acesteia ilegală.

Ancheta este în desfășurare, iar polițiștii verifică inclusiv detaliile privind organizarea evenimentului și promovarea acestuia online. Totodată, autoritățile atrag atenția asupra necesității respectării legilor în vigoare care sancționează orice formă de propagandă extremistă.

Participanții identificați în cadrul acestui eveniment riscă sancțiuni penale, în funcție de concluziile anchetei. Dosarul reprezintă un nou semnal de alarmă pentru prevenirea și combaterea promovării simbolurilor și ideologiilor interzise prin lege în România.

Autoritățile continuă cercetările pentru a clarifica toate aspectele legate de eveniment și pentru a lua măsurile necesare conform legislației.

Cine a fost Corneliu Zelea Codreanu?

Corneliu Zelea Codreanu, născut la 13 septembrie 1899 în Huși, Vaslui, România, a fost o figură centrală în mișcarea de extremă dreaptă din perioada interbelică din România. Fondatorul și liderul Mișcării Legionare, cunoscută și sub denumirile de Legiunea Arhanghelul Mihail și Garda de Fier, Codreanu a avut o influență semnificativă asupra evoluției politice din acea perioadă, fiind un susținător fervent al unor ideologii fasciste, anticomuniste și antisemite.

Mișcarea Legionară, sub conducerea lui Codreanu, a promovat un naționalism extrem, iar membrii săi, cunoscuți sub numele de „legionari” sau „cămășile verzi”, l-au adorat pe Codreanu, atribindu-i titlul de „Căpitan”. Codreanu și Legiunea Arhanghelul Mihail s-au caracterizat printr-o viziune extremă asupra societății și printr-o opoziție virulentă față de comunism, evrei și alte grupuri pe care le considerau dăunătoare națiunii române. Codreanu a condus mișcarea cu un control absolut, iar simpatizanții săi l-au considerat un lider mesianic, destinat să aducă României o „salvare spirituală” și o reformă națională radicală.

Codreanu și Mișcarea Legionară au continuat să câștige teren, dar în 1938, liderul a fost capturat și asasinat în timpul detenției sale, în urma unui ordin dat de regele Carol al II-lea, care se temea de creșterea influenței legionare. Codreanu a fost ucis alături de alți 13 legionari, printre care se aflau și Nicadorii și Decemvirii, membri importanți ai mișcării. Moartea sa a marcat o etapă tragică în istoria Mișcării Legionare, care a continuat să existe sub diverse forme și să influențeze politica românească în perioada interbelică.

Informații articol
Despre autor
Corina Chiriac

A absolvit Facultatea de Litere și Limbi Străine din cadrul Universității „Hyperion” din București, specializarea română-japoneză, precum și Facultatea de Jurnalism din cadrul aceleiași universități. Lucrează în presă din 2018, când a debutat ca redactor la Bugetul.ro. Din 2019, lucrează ca redactor la Capital.ro, unde abordează teme sociale.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.