Inteligența artificială câștigă teren în România. Aproape 7 din 10 români o folosesc zilnic în 2026

Utilizarea inteligenței artificiale în viața de zi cu zi a românilor a crescut accelerat în ultimul an, ajungând la 68% în 2026, față de 47% în 2025, arată un studiu Reveal Marketing Research. AI-ul este folosit tot mai frecvent pentru informare, muncă și educație, influențând inclusiv deciziile de cumpărare. Din fericire, se înregistrează și o prudență sporită față de riscurile asociate.

Adopția AI accelerează, dar prudența crește. Utilizarea inteligenței artificiale în viața de zi cu zi a românilor a crescut de la 47% în 2025, la 68% în 2026

Conform celui mai recent studiu realizat de Reveal Marketing Research, utilizarea instrumentelor AI în viața de zi cu zi a românilor înregistrează o creștere accelerată de la 47% în 2025 la 68% în 2026.

19% dintre românii din mediul urban consideră AI foarte utilă, în special persoanele cu vârste între 18 și 34 de ani (30%).

În același timp, procentul celor care o consideră utilă, dar cu anumite riscuri, a crescut de la 49% în 2025 la 53% în 2026, iar cei care conștientizează cel mai mult potențialele riscuri ale AI sunt persoanele cu venituri peste 8000 lei (63%).

Cum folosesc românii inteligența artificială în viața de zi cu zi

Îndreptându-ne atenția către utilizatorii AI, principalele scopuri de utilizare sunt căutarea de informații generale (83%), sprijinul la locul de muncă (44%) și activități de educație și învățare (39%).

Principalele întrebuințări ale AI care înregistrează creșteri semnificative comparativ cu anul trecut sunt utilizare AI la locul de muncă (de la 31% la 44%) și funcția de planificare și organizare personală (de la 19% la 30%).

Pe măsură ce adopția AI crește, românii devin tot mai conștienți de potențialele riscuri, iar încrederea mare și foarte mare în informațiile oferite de AI a scăzut de la 65% în 2025 la 55% în 2026.

Dintre platformele AI, ChatGPT rămâne cea mai utilizată (83%), urmată de Gemini (35%) și Microsoft Copilot (15%). Analiza demografică arată că ChatGPT este preferat în special de tinerii între 25 și 34 de ani (92%) și de cei cu venituri peste 8000 lei (89%), în timp ce Gemini este preferat mai ales de persoanele cu vârste între 35 și 44 de ani (42%) și de cei care preferă să nu își declare veniturile (56%).

În ceea ce privește modalitățile de interacțiune cu AI, 77% dintre utilizatori preferă mesajele scrise, procent în creștere cu 11% față de anul trecut. 17% folosesc atât text, cât și voce, iar 7% interacționează predominant prin voce.

„Prin comparație cu rezultatele studiului de anul trecut, observăm un proces treptat de maturizare a relației românilor cu inteligența artificială.

AI se integrează rapid în rutina de zi cu zi și influențează decizii concrete, inclusiv pe cea de cumpărare, în timp ce utilizatorii devin mai atenți și mai selectivi în privința încrederii acordate informațiilor generate.

Această combinație dintre adopție accelerată și prudență în creștere arată că AI este percepută tot mai mult ca un instrument util și necesar, folosit într-un mod din ce în ce mai personalizat, în paralel cu creșterea conștientizării asupra utilizării responsabile”, a declarat Marius Luican, Director General Reveal Marketing Research.

AI-ul devine tot mai influent în deciziile de cumpărare

91% dintre utilizatorii de AI declară că folosesc tehnologia pentru a căuta informații despre branduri sau produse, procentul fiind în creștere cu 9% față de anul trecut.

De asemenea, 65% dintre utilizatori afirmă că AI le influențează deciziile de cumpărare, în special bărbații (68% față de 61% în cazul femeilor) și tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani (77%).

Analiza aprofundată a acestei tendințe arată că AI sprijină deciziile de cumpărare prin compararea produselor și a prețurilor (65%), citirea sau rezumarea recenziilor (55%) și oferirea de recomandări personalizate (41%).

Recomandările personalizate au înregistrat o creștere semnificativă față de anul trecut, de la 33% la 41%, acest comportament de consum fiind mai frecvent întâlnit în rândul celor cu vârste între 25 și 34 de ani (54%) și a celor cu venituri între 5001 și 8000 lei (54%).