Instituțiile, în ochii românilor. Sondaj CURS: Armata, Biserica și UE, în topul încrederii

Românii și-au exprimat din nou opiniile în cadrul celui mai recent sondaj de opinie realizat de Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS) în perioada 4–10 iulie 2025. Studiul reflectă percepțiile populației cu privire la încrederea în instituții, direcția țării și impactul măsurilor guvernamentale recente.

CURS: Armata, Biserica și Uniunea Europeană, în topul încrederii publice

Conform sondajului CURS, armata și pompierii se bucură de cea mai mare încredere în rândul populației, cu un scor de 81%, fiind urmați de Biserică cu 74%. Uniunea Europeană ocupă un loc surprinzător de sus, cu 59%, la egalitate cu Poliția, semnalând o percepție pozitivă a rolului instituțiilor europene în actualul context politic și economic.

Tot în zona favorabilă se află și mediul privat, cu 54%, precum și ONU cu 53%. Președinția României se situează la un nivel moderat, cu 48% încredere, în timp ce mass-media tradițională (TV) și Justiția înregistrează scoruri mai modeste, de 41%, respectiv 38%.

Instituțiile electorale și de reglementare media, în criză de legitimitate

În contrast puternic cu instituțiile de la vârful clasamentului, la baza acestuia se află AEP (Autoritatea Electorală Permanentă) cu doar 23% încredere, urmată de Curtea Constituțională a României (CCR) și CNA (Consiliul Național al Audiovizualului), fiecare cu 24%. Chiar și Parlamentul României, o instituție frecvent criticată, stă ceva mai bine, dar tot modest, cu 26%.

Datele sunt cu atât mai relevante cu cât instituțiile aflate în coada clasamentului sunt direct implicate în organizarea și supravegherea proceselor electorale și mediatice — două aspecte-cheie într-o democrație funcțională.

Pesimism accentuat privind direcția țării și efectele politicilor guvernamentale

Potrivit sondajului, 69% dintre respondenți consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce doar 26% spun că direcția este una bună. Aceste cifre semnalează o stare generală de nemulțumire și neîncredere în evoluția actuală a societății.

În ceea ce privește măsurile anunțate de Guvernul condus de Ilie Bolojan, 35% dintre respondenți le consideră nejustificate și nenecesare. 28% recunosc că unele măsuri erau necesare, dar nu toate, în timp ce 26% le consideră justificate și necesare. Un procent de 3% a menționat că ar fi fost nevoie de alte măsuri, iar 8% nu au oferit un răspuns clar.

Impactul personal al acestor politici este resimțit profund: 41% au declarat că măsurile au avut un impact foarte mare asupra lor și a familiei, iar 37% au indicat un impact mare. Doar 17% au simțit un impact redus sau inexistent, restul neavând o opinie formulată.

Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1.067 de persoane adulte, prin metoda CATI (interviuri telefonice asistate de calculator). Eșantionul este probabilist, multistadial și stratificat, cu o marjă de eroare de ±3% la un nivel de încredere de 95%.

Rezultatele au fost ponderate în funcție de structura pe vârste a electoratului, folosind cele mai recente date furnizate de Institutul Național de Statistică (INS).