Insolvențele cresc cu 15,5% în 2026. Sectoarele și județele cu cele mai multe firme în dificultate

Numărul companiilor din România care au intrat în procedura insolvenței a crescut cu 15,5% în primele patru luni din 2026, comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Totalul a ajuns la 2.524 de firme noi, potrivit calculelor realizate de Termene Business Hub pe baza datelor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului și din platforma Termene.ro. Evoluția confirmă o accelerare a dinamicii de intrare în dificultate pentru mediul de afaceri.

Economia sub presiune în 2026: peste 2.500 de firme intră în insolvență

Ritmul intrărilor în insolvență s-a intensificat pe parcursul primelor luni ale anului. Primele trei luni din 2026 au adus o creștere de 14,3% față de aceeași perioadă din 2025, ajungând la 1.829 de cazuri. Luna aprilie a adăugat peste un punct procentual suplimentar în evoluția generală.

Anul 2025 a înregistrat, la rândul său, o creștere de 3,8% față de 2024, până la 7.553 de insolvențe. Diferența de 279 de dosare noi a fost generată în special de ultimele două luni ale anului. În noiembrie s-au raportat 1.189 de cazuri față de 621 în anul precedent, iar în decembrie 1.046 față de 757.

Aceste două luni au cumulat un plus de 857 de insolvențe. Fără acest vârf de final de an, evoluția din primele zece luni ar fi indicat o tendință ușor descendentă. Din totalul surplusului, 74,3% a provenit din comerț, construcții, transport și depozitare, industria prelucrătoare și HoReCa.

Presiuni concentrate pe sectoare economice

Comerțul și construcțiile continuă să fie principalele domenii care împing în sus numărul total de insolvențe la nivel național. Împreună, acestea depășesc 43% din totalul procedurilor deschise. Un semnal suplimentar de presiune vine din agricultură, silvicultură și pescuit, unde s-au înregistrat 147 de dosare noi, aproape dublu față de aceeași perioadă din 2025.

Analiza incidenței sectoriale arată un tablou diferit atunci când numărul de insolvențe este raportat la totalul firmelor active. Media națională pentru primele patru luni din 2026 este de 1,44 insolvențe la mia de companii.

În zona administrației publice, apărării și asigurărilor sociale, un singur dosar raportat la 270 de entități active generează o rată de 3,7 insolvențe la mia de firme. Distribuția apei, salubritatea și gestionarea deșeurilor ajung la 3,65, cu 23 de insolvențe din 6.307 firme active. Industria extractivă înregistrează o incidență de 3,45 la mia de firme, pe baza a 9 dosare din 2.612 entități active.

Topul județelor vulnerabile în ianuarie–aprilie 2026, după numărul de insolvențe

Presiunea economică se resimte mai puternic în zona de vest și nord a țării. Județe precum Bihor, Arad și Maramureș depășesc pragul de două insolvențe la mia de firme și împing media națională în sus. Cele zece județe din top concentrează 52% din totalul firmelor active și generează 56,3% din volumul național de insolvențe, adică 1.421 de dosare.

În același timp, dinamica de intrare în dificultate este mai temperată în aceste zone, unde ritmul de creștere ajunge la 10,84%, aproape la jumătate față de restul județelor. Aceste diferențe indică o distribuție inegală a presiunii economice la nivel național.

Analiza arată că vulnerabilitatea accelerată s-a mutat în afara marilor centre economice. Excluzând județele cu cele mai mari economii locale, restul teritoriului a înregistrat 1.103 insolvențe și o creștere de 22,15%, semnificativ mai ridicată decât în zonele dominante economic.

Județele cu cele mai mari riscuri

Marile aglomerări urbane concentrează în continuare peste jumătate din firmele active, însă ponderea lor în totalul insolvențelor nu depășește proporțional baza economică existentă. Bucureștiul înregistrează o incidență de 1,43 insolvențe la mia de firme, ușor sub media națională, în timp ce Ilfovul coboară la 1,26.

Deși volumul absolut al insolvențelor rămâne ridicat în zonele urbane mari, datele indică un risc sistemic mai scăzut raportat la densitatea companiilor active. În schimb, presiunea se redistribuie către județele medii și mici, unde creșterea este mai rapidă și impactul mai vizibil în raport cu structura locală a economiei.