PIB-ul, mai mari cu 5,2% în primul semestru din 2022

Față de trimestrul IV din 2021, Produsul Intern Brut a fost mai mare cu 5,2% în primul trimestru al acestui an, anunță Institutul Național de Statistică. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2021, Produsul Intern Brut a înregistrat o creștere cu 6,5%.

Ca urmare a revizuirii seriei brute prin includerea estimării Produsului intern brut pentru trimestrul I 2022 cât și a schimbării modelului aplicat pentru ajustarea sezonieră în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiţi faţă de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul IV 2021, publicată la 8 aprilie 2022.

Astfel, rezultatele trimestrului I 2021, comparativ cu trimestrul IV 2020, au fost revizuite de la 101,9% la 101,1%, iar rezultatele trimestrului II 2021, comparativ cu trimestrul III 2020, au fost revizuite de la 101,6% la 103,3%.

Rezultatele trimestrului III 2021, comparativ cu trimestrul II 2021, au fost revizuite de la 100,4% la 97,1%, iar rezultatele trimestrului IV 2021, comparativ cu trimestrul III 2021, au fost revizuite de la 99,9 la 101,0%, mai transmite INS.

CE: Economia României, avans de 2,6% în 2022

După o creştere robustă în 2021, economia României ar urma să încetinească la 2,6% în 2022, pe măsură ce inflaţia reduce veniturile disponibile iar războiul din Ucraina afectează încrederea în economie, lanţurile de aprovizionare şi investiţiile, se arată în previziunile economice de primăvară, publicate luni de Comisia Europeană (CE).

Comparativ, în luna februarie, înainte de invadarea Ucrainei, Executivul comunitar estima că economia României va înregistra un avans de 4,2% în acest an.

De asemenea, CE a revizuit, în jos, şi estimările privind evoluţia economiei româneşti în 2023, când Produsul Intern Brut ar urma să înregistreze un avans de doar 3,6%, faţă de accelerarea de 4,5% prognozată în luna februarie.

Prognoza CE privind inflația din România

În paralel, Comisia Europeană şi-a majorat semnificativ prognoza de inflaţie pentru acest an în cazul României, de la 5,3% cât estima în februarie, până la 8,9% conform previziunilor de primăvară, urmând ca în 2023 inflaţia să se reducă la 5,3%, când ar urma să se resimtă efectul de bază.

„Riscurile sunt orientate preponderent în jos pentru creşterea economică şi viceversa pentru inflaţie, deoarece situaţia depinde de lungimea şi de severitatea conflictului precum şi de tensiunile comerciale globale.

Cu toate acestea, există şi riscuri orientate în sus, în condiţiile în care formarea brută de capital ar putea fi influenţată pozitiv de procesele de relocare a activităţilor de producţie din Ucraina şi Rusia în timp ce piaţa muncii ar putea să integreze mai mulţi oameni care fug din Ucraina decât se estima iniţial”, susţine Comisia Europeană.