Măsura care va crește costurile pentru fiecare fermier. Noua taxă de carbon pentru îngrăşăminte intră în vigoare de la 1 ianuarie 2026

Îngrășămintele se scumpesc în 2026. Noua taxă de carbon pentru îngrăşăminte va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026. Azotatul de amoniu și nitrocalcarul, cel mai afectate.

Îngrăşămintele se scumpesc în 2026. Taxa CBAM crește costurile pentru fiecare fermier

Taxa de carbon pentru îngrășămintele importate în Uniunea Europeană va fi aplicată oficial din 1 ianuarie 2026. Decizia apare într-un regulament publicat pe 22 decembrie în Jurnalul Oficial al UE. Această taxă face parte din mecanismul CBAM, prin care UE pune un preț pe poluarea produsă la fabricarea unor bunuri aduse din afara Uniunii.

Potrivit Ofeliei Nalbant, trader de îngrășăminte la COFCO, noua taxă va crește costurile fermierilor. În funcție de situație, cheltuielile vor fi mai mari cu aproximativ 6–12 euro pe hectar, din cauza scumpirii îngrășămintelor. Scopul acestei taxe este ca produsele din afara UE să fie taxate corect pentru poluare și să fie încurajată o producție mai curată, atât în UE, cât și în alte țări, scriu cei de la „Agrointeligenţa-AGROINTEL.RO”.

Noua taxă de carbon pentru îngrăşăminte va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026

CBAM va fi aplicat complet din anul 2026. Până atunci, între 2023 și 2025, există o perioadă de tranziție. În acest timp, UE renunță treptat la certificatele gratuite de poluare, pentru a ajuta industria să reducă emisiile de carbon.

Importatorii din UE care aduc mai mult de 50 de tone de produse vizate de CBAM trebuie să se înregistreze ca „declaranți CBAM autorizați”. Ei vor cumpăra certificate CBAM de la autoritățile din țara lor. Prețul acestor certificate va fi legat de prețul certificatelor de poluare din sistemul UE (ETS): în 2026 se va folosi media pe trei luni, iar din 2027 media săptămânală.

Importatorii vor trebui să declare cât carbon a fost emis pentru produsele importate și să predea anual un număr corespunzător de certificate. Dacă pot dovedi că producătorul a plătit deja o taxă de carbon în țara de origine, acea sumă va fi scăzută.

CBAM este deja în vigoare din 1 octombrie 2023, dar doar în faza de tranziție. Prima raportare a importatorilor s-a încheiat la 31 ianuarie 2024. Această perioadă ajută firmele și autoritățile să se adapteze treptat, fără schimbări bruște.

La început, CBAM se aplică doar unor produse care poluează mult: ciment, fier și oțel, aluminiu, îngrășăminte, electricitate și hidrogen.

Când va fi aplicat complet, CBAM va acoperi peste jumătate din emisiile de carbon din sectoarele vizate de sistemul ETS. Perioada de tranziție este un fel de „test”, care ajută importatorii, producătorii și autoritățile să învețe cum funcționează sistemul și să îmbunătățească regulile înainte de aplicarea finală.

Azotatul de amoniu și nitrocalcarul, cel mai afectate

Nalbant a explicat cum va influența noua taxă de carbon costurile fermierilor. Ea spune că, de exemplu, pentru uree se va plăti o taxă de aproximativ 43 euro pe tonă dacă vine din Egipt și de circa 53 euro pe tonă dacă vine din alte țări. Pentru alte îngrășăminte, cum sunt azotatul de amoniu și nitrocalcarul, taxa va fi mult mai mare – peste 100 de euro pe tonă. Asta înseamnă că aceste produse vor fi mai avantajos de fabricat în Uniunea Europeană.

Cum UE importă mai ales uree, impactul total nu va fi foarte mare. Dacă transformăm aceste costuri la nivel de fermă, rezultă o creștere de aproximativ 6–12 euro pe hectar din cauza taxei de carbon.

„Dintr-un calcul estimativ al taxei de carbon o să vedeți că spre exemplu pentru uree se va aplica estimativ o taxă de 43 euro pe tonă pentru ureea de Egipt şi 53 euro/tonă pentru alte origini. Taxa de carbon devine mare, 100 euro pe tonă şi peste, pentru azotat de amoniu şi nitrocalcar, ceea ce înseamnă practic că aceste îngrăşăminte vor fi susţinute pentru a fi produse în fabricile din Uniunea Europeană. Şi acum, dacă ne gândim că Uniunea Europeană importă în principal uree, atunci, în mod simplist, ne gândim că ea nu va produce diferenţe foarte mari și impact foarte mare în costurile de producţie. Dacă translatăm aceste costuri la nivel de hectar, va însemna o creştere între 6 şi 12 euro pe hectar, cost suplimentar la nivel de fermă ca urmare a introducerii taxei de carbon”, a precizat Nalbant.

Reprezentanta COFCO a mai spus că această taxă pune pe picior de egalitate îngrășămintele produse în UE, care de ani buni plătesc taxă de carbon, cu cele aduse din import, care până acum nu aveau acest cost. Concluzia ei este că impactul asupra costurilor fermierilor nu va fi unul grav, ci suportabil pentru piață. În plus, taxa asigură un tratament corect între produsele fabricate în UE și cele din afara Uniunii. Totuși, fiind o măsură nouă, este posibil ca unii importatori să fie mai prudenți la început și să aștepte să vadă cum se stabilizează piața înainte de a lua decizii.

„O concluzie simplă ar fi că impactul în costuri la nivel de fermă nu va fi unul dramatic, este unul acceptabil, pe care piaţa poate să-l absoarbă. Doi, înseamnă că va fi un tratament corect între tona produsă de o fabrică europeană faţă de tona produsă oriunde în afara Uniunii Europene şi al treilea lucru ca şi concluzii aşa superficiale la prima vedere este pentru că e ceva nou, pentru că nu l-am mai avut până acum, este că e posibil ca datorită noutății să ne facă să facem doi paşi înapoi înainte de a hotărî să fim noi prin care facem importuri şi să-i lăsăm pe alţii să vedem cum se aşază lucrurile, să vedem cum merge piaţa”, a punctat Nalbant.

lată un calcul estimativ al taxei de carbon pentru îngrăşăminte: