Oana Țoiu anunță nevoia de dialog cu BOR
Dialogul între România și Ucraina a vizat situația bisericilor ortodoxe românești din țara vecină. Ministrul Oana Țoiu a declarat că partea ucraineană a transmis dorința de a iniția o colaborare directă cu Biserica Ortodoxă Română.
Ea a precizat că discuțiile au atins și aspecte legate de libertatea comunităților de a alege structura religioasă în care au încredere. Potrivit acesteia, autoritățile ucrainene au reafirmat „nevoia de dialog cu BOR”, însă domeniul canonic nu se află în competența Ministerului Afacerilor Externe.
„Dumnealor au reiterat mesajul, pe care înţeleg că îl ştiţi deja, şi anume nevoia de dialog cu BOR.
Aici există şi o limită a mandatului meu, în sensul că nu pot să intru în zona dreptului canonic, însă în discuţia pe care am avut-o cu Guvernul Ucrainei, am adresat această nevoie a noastră, pe de o parte, de a avea răspuns, iar, pe de altă parte, de a putea ca fiecare comunitate să îşi aleagă calea în care are încrederea cea mai mare … mai puţin Moscova”, a afirmat Ţoiu.
Presiuni asupra bisericilor cu slujbe în limba română
În prezent, în Ucraina există 130 de biserici ortodoxe unde slujbele se țin tradițional în limba română. Aceste comunități se confruntă cu presiuni din partea autorităților pentru a renunța la apartenența la Biserica Ortodoxă Ucraineană, structură derivată din Patriarhia Moscovei.
Statul susține trecerea lor la Biserica Ortodoxă a Ucrainei, înființată în 2019, pe care unele jurisdicții ortodoxe nu o recunosc. În rândul românilor există temerea ca biserica să nu devină un instrument de asimilare, după modelul școlilor cu predare în română, al căror număr a scăzut semnificativ după 1991.
Interdicție pentru avocatul care a inițiat demersul
Avocatul Eugen Patraș, originar din regiunea Cernăuți, a depus dosarul pentru înregistrarea oficială a Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina. La cinci zile după acest pas, i-a fost interzisă intrarea în țară.
El a explicat că inițiativa respectă toate prevederile internaționale și interne privind libertatea religioasă.
„Este un demers în primul rând legal, drept urmare a constituirii, la 25 august 2024, a Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina. În plus, demersul nostru este conform articolului 9 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, semnată şi ratificată atât de Ucraina, cât şi de România.
Este conform art. 35 din Constituţia Ucrainei, care garantează libertatea religioasă, iar principiul libertăţii religioase este unul fundamental în toată legislaţia internă şi internaţională. Este în conformitate cu art. 8 din Legea privind minorităţile (comunităţile) naţionale din Ucraina”, a declarat Patraş.
Dreptul de a alege apartenența religioasă
Avocatul a precizat că libertatea de a se ruga și de a participa la slujbe într-o anumită biserică nu poate fi îngrădită. El a afirmat că autoritățile nu pot decide cui să se roage credincioșii sau ce biserică să frecventeze, subliniind că Tratatul politic de bază dintre România și Ucraina, din 1997, garantează libertatea religioasă și are prioritate față de legislația internă.
Avocatul a mai precizat că alegerea apartenenței religioase nu depinde de stat sau de experți, reamintind separarea dintre stat și biserică. În acest context, a menționat că există binecuvântarea Patriarhiei Române și a susținut că românii din Ucraina au dreptul să revină la Patriarhia Română, așa cum a fost înainte de ocupația sovietică.
„Nimeni nu poate să ne dea indicaţii cui să ne rugăm şi la care biserică să mergem, după cum se încearcă din răsputeri de autorităţi. Şi articolul 13 alineatul 6 din Tratatul politic de bază dintre România şi Ucraina, din 1997, ne garantează libertatea religioasă. Un tratat internaţional prevalează în raport cu legislaţia internă, cu toate că aici nu există nicio contradicţie între legislaţia internă şi Tratatul din 1997.
Dreptul de a opta pentru o biserică sau alta nu ţine de punctul de vedere al experţilor sau al statului. Ştim doar că statul este separat de biserică şi biserica de stat. În cazul dat, avem binecuvântarea Patriarhiei Române. Este dreptul nostru, al românilor din Ucraina, de a reveni la Patriarhia Română de care am ţinut istoric până la ocupaţia sovietică”, a mai spus acesta.
Trei preoți din regiunea Cernăuți au depus documente
Trei preoți din regiunea Cernăuți au depus documente prin care solicitau afilierea la Biserica Ortodoxă Română. Acestea proveneau din satele Boian, Hrușeuți și Pătrăuții de Jos.
Inițial, cererile vizau modificarea statutelor parohiale pentru a reflecta decizia enoriașilor de a reveni în comuniunea Patriarhiei Române.
La doar o zi de la depunerea lor, preoții au retras documentele, invocând presiuni din partea autorităților ucrainene. Potrivit Agerpres, schimbarea ar fi presupus ieșirea din structura Bisericii Ortodoxe Ucrainene, afiliate Patriarhiei Moscovei.
