Începe războiul? Suntem la un pas de un conflict pe scară mare

Pandemia de coronavirus nu ține în loc conflictele dintre două mari puteri. Astfel că, Armenia şi Azerbaidjanul erau duminică în prag de război, după ce au izbucnit lupte sângeroase între forţele azere şi regiunea separatistă Nagorno-Karabah susţinută de Erevan.

Armenia şi Azerbaidjanul erau duminică în prag de război, după ce au izbucnit lupte sângeroase între forţele azere şi regiunea separatistă Nagorno-Karabah susţinută de Erevan. Beligeranţii au raportat victime militare şi civile. Potrivit părţii armene, au fost ucişi o femeie şi un copil.

Un conflict major implicând Azerbaidjanul şi Armenia ar putea antrena intervenţia puterilor aflate în concurenţă în regiunea Caucazului, Rusia şi Turcia. Conflictul din jurul Nagorno-Karabah-ului, care a făcut secesiune faţă de Azerbaidjan cu sprijin armean, hrăneşte tensiunile regionale de 30 de ani, notează La Libre. 

Un purtător de cuvânt al ministerului azer al apărării a afirmat pentru AFP că Baku a cucerit vreo şase sate sub control armean în cursul acestor confruntări. Armenia a dezminţit aceste afirmaţii, potrivit agenţiei ruse Interfax.

După anunţarea primelor lupte, duminică dimineaţa, prim-ministrul armean, Nikol Paşinian, a decretat „mobilizare generală” şi instaurarea „legii marţiale”, la fel ca şi autorităţile din Karabah.

„Vom învinge. Trăiască glorioasa armată armeană!”, a scris dl Paşinian pe Facebook.

Preşedintele azer, Ilham Aliev, a convocat o reuniune a consiliului său de securitate în care a denunţat o „agresiune” a Armeniei.

„A fost o provocare prevazută dinainte”, a spus el, citat de Interfax, promiţând mai devreme în cursul zilei că va „învinge” Erevanul.

Moscova a cerut de duminică dimineaţa „un armistiţiu imediat” şi negocieri, în vreme ce cele două tabere îşi aruncă una alteia răspunderea pentru ostilităţi.

Franţa, mediatoare a conflictului împreună cu Rusia şi Statele Unite în cadrul Grupului de la Minsk, a cerut şi ea încetarea ostilităţilor, la fel ca şi Bruxellesul.

Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, aliat tradiţional al Azerbaidjanului, şi-a reînnoit sprijinul pentru Baku într-o convorbire telefonică cu omologul său azer, potrivit preşedinţiei Azerbaidjanului.

Potrivit Moscovei, ministrul rus al afacerilor externe, Serghei Lavrov, a stat de vorbă cu omologul său turc, Mevlut Cavusoglu, convenind de asemenea asupra „necesităţii unui armistiţiu”.

Victime civile şi militare

Ministrul azer al apărării a arătat că a lansat o „contraofensivă pe toată linia frontului” din Karabah, pentru a „pune capăt activităţilor militare ale forţelor armate ale Armeniei”.

Preşedinţia azeră a semnalat „morţi şi răniţi” printre civili şi militari, în vreme ce mediatorul public al Karabahului a declarat că există „victime civile”.

Nu s-a dat niciun bilanţ în cifre.

Ministrul apărării din Karabah a arătat că a distrus 4 elicoptere, vreo 15 drone şi 10 tancuri azere.

Azerbaidjanul a arătat anterior că unul din elicopterele sale a fost doborât, dar că echipajul este viu şi sănătos. Afirmă şi că a distrus 12 baterii antiaeriene.

Nagorno-Karabah este o regiune secesionistă din Azerbaidjan, populată majoritar de armeni şi susţinută de Armenia.

Un „conflict neglijat”

Regiunea a fost teatrul unui război la începutul anilor 1990 care a făcut 30.000 de morţi şi, de atunci, Baku vrea să recapete controlul asupra ei. Negocierile de pace sunt de mulţi ani în impas.

Lupte opun cu regularitatea separatişti şi azeri, dar şi Erevan şi Baku.

În 2016, ciocniri grave erau gata să degenereze într-un război în Karabah şi lupte sângeroase i-au opus în iulie 2020 pe armeni şi azeri la graniţa lor de nord.

Cele două tabere au obiceiul să-şi arunce una celeilalte răspunderea pentru aceste izbucniri de violenţă.

„Suntem în pragul unui conflict pe scară mare”, a afirmat pentru AFP Olesia Vartanian, expertă a International Crisis Group, care estimează că această nouă escaladare se explică în special prin lipsa unei medieri internaţionale active în ultima vreme.

„De când cu epidemia de coronavirus, conflictul a fost neglijat, fără ca diplomaţi să meargă la Baku şi la Erevan, chiar după confruntările din iulie”, şi-a exprimat ea regretul.

În ultimii ani, Baku a profitat de rezervele sale imense de petrol pentru a cheltui fără limite pentru armament şi beneficiază se sprijinul Ankarei.

Armenia, mult mai săracă, este totuşi mai apropiată de Rusia, care dispune de o bază militară acolo. Erevanul face parte dintr-o alianţă politico-militară condusă de Moscova, Organizaţia tratatului de securitate colectivă.

Kremlinul, care se poziţionează ca arbitru regional, livrează arme ambelor ţări.