China cumpără aur într-un ritm fără precedent. Importurile au atins un nivel record. Ce intenții are Beijingul

China își intensifică achizițiile de aur, în încercarea de a reduce dependența de dolarul american și de a-și diversifica rezervele financiare. Banca centrală a cumpărat metalul prețios pentru a 23-a lună consecutiv, în timp ce importurile au atins un nivel record în primele opt luni din 2026. Cererea este alimentată și de populație, care caută alternative pentru economii într-o perioadă marcată de problemele pieței imobiliare și de randamentele reduse ale investițiilor tradiționale.

Banca centrală a Chinei cumpără aur de 23 de luni consecutive

Banca Populară a Chinei continuă să își majoreze rezervele de aur, într-o perioadă în care autoritățile de la Beijing încearcă să reducă dependența financiară de Statele Unite. Potrivit datelor Administrației de Stat pentru Schimburi Valutare, banca centrală chineză a cumpărat aproximativ 23 de tone de aur în septembrie.

Aceasta a fost cea mai mare achiziție lunară din ultimii aproape trei ani, potrivit CNBC.

Prin această operațiune, banca centrală a ajuns la 23 de luni consecutive de cumpărări, cea mai lungă perioadă de achiziții neîntrerupte înregistrată cel puțin din 2015.

Acumularea metalului prețios face parte dintr-o strategie mai amplă de diversificare a rezervelor valutare ale Chinei.

În paralel, cererea de aur a crescut puternic și în rândul populației și companiilor chineze, care îl consideră o investiție mai sigură în actualul climat economic.

China a importat aur de aproape 159 de miliarde de dolari în numai opt luni

Datele vamale arată că importurile chineze de aur au atins un nivel record în perioada ianuarie–august 2026. În primele opt luni ale anului, China a importat peste 1.000 de tone de aur, în valoare de 158,8 miliarde de dolari.

Prin comparație, în întregul an 2025, importurile au totalizat 886 de tone, în valoare de 96,5 miliarde de dolari.

Astfel, atât cantitatea importată, cât și valoarea achizițiilor din primele opt luni ale anului 2026 au depășit rezultatele înregistrate pe parcursul întregului an precedent.

Aakash Doshi, director pentru strategia privind aurul în cadrul State Street Investment Management, a confirmat că importurile destinate consumatorilor chinezi au atins un record în această perioadă.

Specialistul a explicat că primele practicate pe piața internă chineză, unde aurul se tranzacționează la prețuri mai mari decât pe piețele internaționale, indică o cerere sezonieră mai puternică în apropierea iernii.

Beijingul încearcă să reducă dependența de dolar și de obligațiunile americane

Achizițiile realizate de banca centrală chineză au și o motivație politică, potrivit analiștilor financiari. Carsten Menke, analist în cadrul Julius Baer Group, consideră că Beijingul urmărește să își reducă expunerea la activele financiare americane.

Acesta a indicat drept principal motiv folosirea dolarului american ca instrument de presiune economică și dorința Chinei de a depinde mai puțin de obligațiunile emise de Trezoreria Statelor Unite.

Un exemplu important îl reprezintă înghețarea activelor băncii centrale a Rusiei de către guvernele occidentale, după invazia Ucrainei din 2022. Măsura a demonstrat că rezervele financiare deținute în străinătate pot deveni inaccesibile în perioade de tensiuni geopolitice.

În schimb, aurul păstrat în propriile seifuri ale unui stat nu este expus în aceeași măsură unor asemenea restricții.

China și-a redus deja deținerile de obligațiuni guvernamentale americane. Potrivit datelor Trezoreriei SUA, valoarea acestora a coborât în iulie la 618 miliarde de dolari, cel mai redus nivel din ultimii 18 ani.

Reducerea expunerii la titlurile americane are loc în paralel cu extinderea rezervelor de aur.

Chinezii cumpără lingouri, monede și bijuterii pentru a-și proteja economiile

Cererea ridicată nu provine exclusiv de la banca centrală. Gospodăriile și companiile chineze cumpără tot mai mult aur, pe fondul incertitudinilor economice și al numărului redus de alternative de investiții considerate atractive.

Piața imobiliară, care a reprezentat mult timp principala formă de păstrare a averii pentru familiile chineze, traversează o perioadă prelungită de dificultăți.

Nici piața bursieră nu a oferit rezultate încurajatoare în 2026.

Indicele CSI 300, unul dintre principalii indicatori ai pieței chineze de acțiuni, a pierdut aproximativ 8% de la începutul anului.

În aceeași perioadă, indicele american S&P 500 a înregistrat o creștere de aproximativ 13%.

În plus, randamentele depozitelor bancare și ale obligațiunilor au scăzut, pe fondul cererii reduse de împrumuturi.

Randamentul obligațiunilor guvernamentale chineze cu maturitatea de un an a coborât la aproximativ 1,2%, comparativ cu circa 4,46% în Statele Unite.

Aceste diferențe contribuie la creșterea interesului pentru aur.

Ole Hansen, director pentru strategia privind mărfurile în cadrul Saxo Bank, a explicat că deținerea aurului presupune un cost de oportunitate mult mai redus în China decât pe multe piețe occidentale.

Aurul nu generează dobânzi, însă randamentele mici oferite de alte investiții fac ca acest dezavantaj să conteze mai puțin pentru investitorii chinezi.

Prețul aurului a scăzut cu peste 8% în septembrie, după recordul de la începutul anului

Achizițiile masive ale Chinei au continuat chiar dacă prețul internațional al aurului a înregistrat o corecție importantă.

În septembrie, metalul prețios s-a ieftinit cu peste 8%, până la aproximativ 4.176 de dolari pe uncie.

Scăderea a venit după ce, în ianuarie, aurul atinsese un maxim istoric de peste 5.500 de dolari pe uncie.

În ciuda acestei evoluții, unii analiști anticipează o nouă creștere a prețurilor.

Aakash Doshi, de la State Street Investment Management, estimează că aurul ar putea ajunge între 4.750 și 5.500 de dolari pe uncie troy până la sfârșitul primului trimestru din 2027.

Prognoza se bazează pe perspectiva menținerii unei cereri puternice.

Achizițiile băncilor centrale sunt considerate un factor important de susținere a prețului, deoarece aceste instituții cumpără, de regulă, pentru perioade lungi și reacționează mai puțin la fluctuațiile pe termen scurt.

China ar fi cumpărat și cantități importante de aur care nu apar în statisticile oficiale

Dimensiunea reală a achizițiilor realizate de banca centrală chineză ar putea fi mai mare decât cea prezentată în datele oficiale.

Carsten Menke estimează că Banca Populară a Chinei cumpărase aproximativ 190 de tone de aur de la începutul anului până la sfârșitul lunii august.

Din această cantitate, aproximativ 110 tone ar reprezenta achiziții care nu au fost raportate oficial.

Estimarea aparține analistului și nu reprezintă o confirmare din partea autorităților chineze.

Potrivit lui Menke, achizițiile sunt susținute și de planurile Beijingului de a dezvolta o piață internă a aurului mai profundă și mai lichidă, ceea ce determină autoritățile să își completeze stocurile.

Conform datelor Consiliului Mondial al Aurului, China deținea 2.387 de tone de aur la sfârșitul lunii august.

Această cantitate plasa țara pe locul al cincilea la nivel mondial în clasamentul deținătorilor de aur.

Rezervele chineze reprezentau însă mai puțin de o treime din cantitatea deținută de Statele Unite.

Achizițiile Chinei susțin prețul aurului, în ciuda dobânzilor ridicate din SUA

Cererea chineză a devenit un factor important pentru evoluția prețului internațional al aurului.

În mod obișnuit, creșterea dobânzilor afectează atractivitatea metalului prețios, deoarece acesta nu oferă venituri periodice.

Atunci când obligațiunile și depozitele bancare devin mai profitabile, o parte dintre investitori preferă aceste instrumente în locul aurului.

În Statele Unite, randamentele ridicate ale obligațiunilor au limitat interesul pentru metalul prețios.

Cu toate acestea, achizițiile realizate de China au contribuit la evitarea unor scăderi mai accentuate ale prețului.

„Achizițiile Chinei au devenit o sursă importantă de susținere structurală a prețurilor aurului”, a declarat Ewa Manthey, analist pentru mărfuri în cadrul ING Bank.

Specialista a explicat că băncile centrale cumpără aur pentru obiective pe termen lung și sunt mult mai puțin sensibile la variațiile de preț decât investitorii individuali.

Carsten Menke a remarcat, la rândul său, că prețul aurului s-a menținut peste nivelurile din vară, deși așteptările privind dobânzile și randamentele obligațiunilor au crescut.

Rezerva Federală a Statelor Unite a indicat posibilitatea unei noi majorări a dobânzii de referință în 2026.

Ce ar putea opri valul de achiziții de aur din China

Deși cererea rămâne puternică, există mai mulți factori care ar putea reduce interesul investitorilor chinezi pentru aur.

Ole Hansen consideră că o revenire a încrederii în piața imobiliară și în acțiunile chineze ar putea determina o parte dintre investitori să își redirecționeze economiile.

O depreciere a yuanului ar putea avea, de asemenea, un efect negativ asupra cererii, deoarece ar face aurul mai scump pentru cumpărătorii locali.

În plus, o creștere a dobânzilor ar putea îmbunătăți atractivitatea depozitelor bancare și a altor instrumente financiare care oferă randamente.

La nivel internațional, o schimbare mai importantă ar putea apărea dacă băncile centrale ar înceta să își diversifice rezervele sau dacă tensiunile geopolitice s-ar reduce.

Hansen consideră însă că niciuna dintre aceste evoluții nu pare iminentă.

În aceste condiții, achizițiile băncii centrale chineze și interesul populației pentru metalul prețios ar putea continua să influențeze semnificativ piața mondială a aurului.