UPDATE 21.09: Ioan și Viorel Micula își explică punctul de vedere față de perchezițiile recente
Ioan și Viorel Micula au transmis marți un comunicat prin care își explică punctul de vedere față de perchezițiile recente la firmele lor din Bihor. Aceștia susțin că toate tranzacțiile efectuate sunt rezultate ale unor relații comerciale reale și corect evaluate, conform legislației și practicilor internaționale.
„În data de 11 decembrie 2013, tribunalul internațional ICSID aflat sub egida Băncii Mondiale (Washington) a confirmat printr-o hotărâre arbitrală că statul român a încălcat în anul 2005 drepturile investitorilor suedezi, Ioan Micula și Viorel Micula și, în consecință, l-a condamnat la plata unor despăgubiri în valoare de aproximativ EUR 75 milioane plus dobânzi.Statul român a epuizat toate căile de atac împotriva hotărârii arbitrale, aceasta devenind definitivă si dobândit autoritate de lucru judecat, nemaiputând fi anulată sau nerecunoscută, putând fi executată pe teritoriul a peste 150 de țări. Convenția ICSID impune prin Articolul 53 că ”(1) Sentinta este obligatorie faţă de părţi şi nu poate fi obiectul vreunui apel sau altui recurs, în afară celor prevăzute de prezenta convenţie”, iar prin Articolul 54 că ”(1) Fiecare stat contractant recunoaşte orice sentinta data în cadrul prezentei convenţii ca fiind obligatorie şi asigura executarea pe teritoriul său a obligaţiilor pecuniare pe care sentinta le impune, ca şi cînd ar fi vorba de o judecata definitivă a unui tribunal functionînd pe teritoriul zisului stat”.
Pe de altă parte, Comisa Europeană care, deși a participat la toate aceste proceduri, a decis în mod arbitrar și în premieră să declare ajutor de stat ilegal despăgubirile achitate unor investitori în baza unei hotărâri definitive impuse de un tribunal internațional pentru conduita unui stat membru chiar dacă viza perioada de dinainte de a adera la Uniunea Europeană, când dreptul UE nu era aplicabil.
Astfel, în anul 2015, a emis împotriva României o Decizie de recuperare a despăgubirilor achitate, pe care statul român nici nu a contestat-o. În anul 2019, în urma contestației investitorilor, Decizia a fost anulată de Tribunalul general al UE, iar apoi apelată. Prin urmare, ea încă nu a fost validată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, apelul împotriva acesteia fiind încă pe rol. Comportamentul Comisiei Europene față de acest caz este doar unul care încalcă flagrant dreptul internațional, dar e și vădit discriminatoriu, deoarece a permis ca în multe alte cazuri să accepte ca despăgubirile să fie plătite investitorilor, fără vreo altă consecință de condamnare a statului în cauză. În acest sens, amintim cu titlu de exemplu câteva cazuri foarte cunoscute precum Vattenfall (Suedia) v. Germania, EDF(Franta) v Ungaria, JGC v Spania, Gavazzi(Italia) v Romania. Toate aceste hotărâri arbitrale au fost achitate integral către investitori fără a se avansa teoria că plata despăgubirilor ar fi ajutor de stat ilegal”, arată comunicatul
În SUA, statul român a încercat fără succes să oprească executarea hotărârii arbitrale
În Statele Unite, România a încercat fără succes să blocheze executarea hotărârii ICSID, fiind respinse patru apeluri privind recunoașterea și executarea acesteia pe teritoriul SUA. Decizia Curții Districtuale din Districtul Columbia, din 19 septembrie 2019, a confirmat obligația României de a plăti 356,439,729 USD plus dobânzi, sumă care se capitalizează continuu și se majorează cu orice sume confiscate de la investitori în România.
„În SUA, statul român a încercat fără succes să oprească executarea hotărârii arbitrale. În acest sens, statului român i s-au respins nu mai puțin de patru apeluri pentru a contesta recunoașterea și executarea hotărârii ICSID pe teritoriul SUA. Comisia Europeană a participat în aceste proceduri, unde Decizia Comisiei Europene a fost considerată drept irelevantă.
Prin urmare, Decizia Curții Districtuale din Districtul Columbia (United State District Court of the Columbia District) din 19 septembrie 2019 a confirmat că România mai datorează debitul de USD 356,439, 729 plus dobânzi. Această sumă se capitalizează în continuare și va fi automat majorată cu orice sumă pe care statul român o va confisca de la investitori în România, indiferent de metoda utilizată. În data de 20 noiembrie 2020, Curtea Districtuală din SUA a sancționat România pentru nerespectarea obligațiilor sale din hotărârea de executare din SUA și a impus o sancțiune de USD25,000/săptămână pentru prima lună, urmând a se dubla la fiecare 4 săptămâni, fără a depăși USD 100,000 săptămână, care continuă să se cumuleze și în prezent. În baza acestei hotărâri, Curtea Districtuală a aprobat deja de 2 ori cumularea sancțiunilor pentru suma totală de USD 15,2 mil.
În concluzie, toate acestea evidențiază faptul că fiecare stat membru al UE este cel care decide, în funcție de interesul politic de la acel moment, dacă alege să respecte dreptul internațional sau nu. O asemenea conduită discreționară, precum cea a României, pune serios sub semnul întrebării respectarea statului de drept în România, ceea ce trage un semnal de alarmă investitorilor străini interesați în a mai investi pe termen lung. Indiferent de finalitatea demersului aflat pe rolul Curților UE, hotărârile Curților din SUA rămân intacte și executorii împotriva României”, se arată în comunicat.
UPDATE 08:23: Nazare: Statul dispune de instrumentele necesare pentru a recupera ajutoare de stat acordate ilegal
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis în favoarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) în dosarul „Micula”, hotărâre care arată că statul are la dispoziţie instrumentele necesare pentru a recupera ajutoarele de stat acordate ilegal, în valoare de sute de milioane de euro, a declarat luni ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare.
„Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat câştig de cauză ANAF în dosarul „Micula”, confirmând legalitatea măsurilor de blocare a bunurilor companiilor European Food şi Transilvania General Import Export.
Este o decizie importantă, anunţată azi de ANAF – care demonstrează că, prin voinţa de a restabili dreptatea, statul dispune de instrumentele necesare pentru a recupera ajutoare de stat acordate ilegal, în valoare de sute de milioane de euro. După ani de încercări şi procese prin care s-a încercat evitarea plăţii datoriilor, justiţia a stabilit clar că ANAF a acţionat corect şi în interesul României”, a scris ministrul pe reţeaua de socializare.
Ministrul a subliniat că decizia Curţii este cu atât mai semnificativă cu cât ANAF a constatat că aceste firme au transferat active importante către alte entităţi, încercând să împiedice statul român să recupereze datoriile.
„Continuăm să sprijinim lupta pentru respectarea legii şi pentru protejarea banului public. Aşa cum am promis: un nou pas înainte spre o economie corectă pentru toţi contribuabilii”, a transmis Nazare.
ICCJ confirmă măsurile ANAF în cazul Micula
Înalta Curte de Casație și Justiție a respins contestațiile, confirmând dreptul ANAF de a menține măsurile asigurătorii aplicate asupra societăților S.C. European Food S.A. și S.C. Transilvania General Import Export S.R.L.
„Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat câştig de cauză ANAF, privind acţiunea prin care a blocat unele bunuri ale companiilor European Food S.A. şi Transilvania General Import Export S.R.L., pentru a se asigura că statul poate recupera sumele acordate ilegal în cazul Micula. Astfel, instanţa supremă a confirmat că măsurile luate de ANAF – prin care au fost puse sub sechestru bunuri ale acestor firme – sunt legale şi justificate. Decizia are rolul de a proteja interesele statului şi de a garanta recuperarea ajutorului de stat declarat nelegal de Comisia Europeană”, se arată într-un comunicat al ANAF, transmis luni.
În 2024, Fiscul a dispus măsuri asigurătorii pentru recuperarea ajutorului de stat acordat în cazul Micula, în temeiul Deciziei Comisiei Europene C (2015) din 30 martie 2015. Această decizie a fost luată după ce autoritățile fiscale au constatat, în urma verificărilor asupra situației fiscale a debitorilor – persoane fizice și juridice, răspunzători solidari pentru rambursarea ajutorului – că există indicii privind vânzarea sau transferul unor bunuri mobile și imobile.
Pe baza dovezilor și a susținerilor prezentate în fața instanțelor, ANAF a păstrat în vigoare deciziile privind aplicarea măsurilor asigurătorii pentru recuperarea ajutorului de stat considerat ilegal, conform Deciziei Comisiei Europene din 2015, urmând precedentul stabilit de hotărârile Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Dosarele nr. 435/35/2024 și nr. 505/35/2024, în care părți sunt Agenția Națională de Administrare Fiscală și societățile S.C. European Food S.A. și S.C. Transilvania General Import Export S.R.L., au fost judecate de Înalta Curte de Casație și Justiție.
În dosarul nr. 435, Înalta Curte a admis recursul ANAF împotriva Sentinței Curții de Apel Oradea, a casat parțial decizia acesteia și, la rejudecare, a respins cererea European Food S.A. de anulare a măsurilor asigurătorii, considerând-o neîntemeiată.
În dosarul nr. 505, Înalta Curte a respins recursul Transilvania General Import-Export SRL împotriva Sentinței Curții de Apel Oradea, considerând cererea nefondată.
„Astfel, în vederea aplicării tuturor măsurilor cu privire la punerea în aplicare a prevederilor Deciziei Comisiei Europene C(2015) din 30 martie 2015, ANAF a asigurat conservarea patrimoniului persoanelor juridice şi fizice care răspund în solidar pentru rambursarea ajutorului de stat în cazul Micula, prin dispunerea măsurilor asigurătorii”, se arată în comunicat.
Luni, procurorii Parchetului General și polițiștii Direcției de Investigare a Criminalității Economice au făcut șase percheziții în județul Bihor, la sediile și punctele de lucru ale firmelor din grupul European Food and Drinks, deținut de frații Ioan și Viorel Micula.
Ancheta vizează evaziune fiscală și delapidare legate de ajutorul de stat acordat ilegal grupului, în valoare de sute de milioane de euro.
Ulterior, Parchetul a prezentat informații suplimentare privind transferurile ilegale de active ale grupului European Drinks către alte societăți, realizate pentru a eluda obligațiile față de statul român, prejudiciul fiind estimat la 163 milioane de lei.
