În România, sistemul Buy Now, Pay Later a devenit un fenomen în comerțul online. Adrian Negrescu: Din păcate, mulți români cad în capcana aplicațiilor de acest tip

Consultantul economic Adrian Negrescu a avertizat că în România, în ultimii ani, sistemul Buy Now, Pay Later a devenit un fenomen în comerțul online deoarece influențează comportamentul financiar al consumatorilor, prin plata în rate rapide și promovare agresivă, generând riscuri de îndatorare în rândul tinerilor, în mediul digital actual prezent.

În România, sistemul Buy Now, Pay Later a devenit un fenomen în comerțul online

Consultantul economic Adrian Negrescu a explicat pe contul său de Facebook că în România sistemul „Buy Now, Pay Later” (BNPL) a cunoscut o expansiune rapidă în ultimii ani, devenind un trend important în comerțul online, dar cu efecte mai puțin vizibile asupra comportamentului financiar al consumatorilor.

Potrivit lui, BNPL este perceput de consumatori ca o modalitate facilă de gestionare a bugetului, întrucât permite achiziția imediată a produselor cu plata în rate, de regulă fără dobândă. Totuși, el a atras atenția că acest mecanism modifică semnificativ percepția asupra banilor și a datoriilor, reducând „durerea” psihologică a cheltuirii și favorizând cumpărăturile impulsive.

Negrescu a subliniat că, spre deosebire de creditele bancare clasice sau cardurile de credit, BNPL oferă aprobare instantanee chiar în procesul de cumpărare online, ceea ce face ca, în special tinerii, să fie mai expuși riscului de a contracta astfel de plăți fără o evaluare realistă a capacității de rambursare. El a avertizat că pericolul nu constă într-o singură achiziție, ci în acumularea mai multor micro-rate lunare, care pot depăși bugetul disponibil și pot genera penalități în caz de întârziere, mai ales în lipsa unei experiențe financiare solide.

Multe platforme nu raportează datele către Biroul de Credit, ceea ce poate duce la situații în care utilizatorii devin supraîndatorați

Consultantul economic a precizat că platformele BNPL utilizează diverse tehnici de marketing și „gamificare” – precum mesaje de tipul „stoc limitat”, cronometre pentru oferte sau recompense virtuale – pentru a stimula consumul și a grăbi deciziile de cumpărare, estompând percepția riscului financiar.

Totodată, acesta a atras atenția că multe dintre aceste platforme nu raportează datele către Biroul de Credit, ceea ce poate duce la situații în care utilizatorii devin supraîndatorați fără ca acest lucru să fie vizibil în istoricul lor bancar.

În opinia sa, dacă utilizarea BNPL continuă să crească în rândul tinerilor, există riscul formării unei generații dependente de finanțarea prin credite pentru cheltuielile curente, cu efecte negative asupra economisirii, accesului la locuințe și vulnerabilității în fața șocurilor economice, precum pierderea locului de muncă.

„Să mai vorbim și despre altceva decât despre politică și macroeconomie. În ultimii ani a explodat în România BNPL-ul (Buy Now, Pay Later), un mod inteligent de a vinde dar care generează efecte nebănuite pentru clienți.

Acest sistem a devenit un adevărat trend în comerțul românesc și asta pentru că soluția este una optimă: iei produsul pe loc și îl achiți în 3 sau 4 rate, de cele mai multe ori fără dobândă. Însă, sub acest ambalaj atractiv, BNPL schimbă profund modul în care ne raportăm la bani și datorii.

Când folosești un card de credit clasic sau iei un împrumut de la bancă, știi clar că faci o datorie. BNPL, în schimb, este promovat ca o simplă metodă de a-ți „gestiona bugetul”. Când vezi o pereche de încălțăminte de 600 de lei, creierul tău percepe o cheltuială mare. Dar când sistemul îți propune să plătești doar 150 de lei acum (prima rată), prețul pare dintr-o dată mult mai mic și mai ușor de acceptat.

Această decuplare a produsului de prețul său real reduce „durerea” psihologică a plății, încurajând cumpărăturile din impuls. În plus, spre deosebire de un card de credit, care necesită aprobări și dovezi de venit, BNPL îți dă aprobarea instantaneu, direct în coșul de cumpărături online. Din acest motiv, tinerii sunt mult mai vulnerabili.

Pericolul nu vine dintr-o singură cumpărătură. Problema apare când aduni mai multe rate mici (de exemplu: 100 de lei pentru un tricou, 150 pentru adidași, 50 pentru un joc). Toate aceste „micro-datorii” se adună lună de lună, iar când tragi linia, s-ar putea să descoperi că ratele depășesc bugetul tău disponibil. Mai mult, lipsa experienței financiare a tinerilor îi face să rateze momentele în care trebuie să plătească, moment în care intervin penalitățile.

Din păcate, mulți români cad în capcana aplicațiilor de acest tip pentru că acestea sunt construite special pentru a te face să cumperi mai mult, folosind tot felul de artificii, de la mesaje de tipul „Mai sunt doar 2 produse în stoc” sau cronometre care îți spun că oferta expiră te grăbesc să iei decizia la tot felul de stratageme inteligente. De exemplu, unele platforme îți dau puncte de loialitate sau insigne virtuale dacă le folosești serviciul. Astfel, actul de a face o datorie este transformat într-un fel de joc (gamificare), ascunzând riscurile reale.

Problema, din perspectiva riscului de credit, este că multe platforme BNPL nu raportează la Biroul de Credit. Astfel, o persoană poate fi supraîndatorată pe astfel de platforme, dar în ochii băncii ea pare să aibă un istoric financiar curat.

Cert este că dacă tot mai mulți tineri se obișnuiesc să trăiască din BNPL, impactul ar putea fi major. Generația actuală riscă să devină dependentă de credite pentru cumpărăturile zilnice.

Aceasta înseamnă că vor pune mai greu bani deoparte pentru economii sau pentru un avans la o casă, fiind mereu prinși în ciclul plăților din lunile anterioare. În plus, o generație supraîndatorată este mult mai sensibilă la orice șoc financiar, cum ar fi pierderea locului de muncă”, a scris Negrescu.