În 2023 și 2024, România a produs mai multă energie eoliană decât energie din cărbune

În 2023 și 2024, România a produs mai multă energie eoliană decât din cărbune. În 2023, energia eoliană a reprezentat 14,1% din totalul producției, în timp ce centralele pe cărbune au produs doar 13,4%.

În 2023 și 2024, România a produs mai multă energie eoliană decât din cărbune

În 2023 și 2024, România a produs mai multă energie eoliană decât din cărbune. În 2023, energia eoliană a reprezentat 14,1% din totalul producției, în timp ce centralele pe cărbune au produs doar 13,4%. Deși nu sunt încă date pentru ultimele două luni din 2024, experții spun că acest trend a continuat, deoarece sfârșitul anului este, de obicei, mai favorabil pentru energia eoliană.

În 2023, cărbunele a contribuit mai mult doar în sezonul cald, când producția de energie eoliană este mai mică. În plus, seceta a redus producția de energie hidro, iar producția de energie nucleară a fost afectată de lucrări de mentenanță și avarii, posibil din cauza nivelului scăzut de apă necesar pentru răcire.

Se estimează că în 2025 diferența dintre energia eoliană și cea pe bază de cărbune va crește. Același trend se observă și în Europa, iar un raport al EMBER arată că tranziția energetică este în plină desfășurare.

În 2024, România a fost nevoită să importe multă energie pentru a-și acoperi necesarul

Pe 1 ianuarie 2024, România avea o capacitate instalată de 2.760 MW pentru energie pe bază de cărbune, 3.095 MW pentru energie eoliană și 1.853 MW pentru energie solară.

În 2023, au fost adăugate încă 70 MW în eolian și 310 MW în solar. Aportul prosumatorilor (persoane care produc și consumă energie) a crescut în 2024 cu 950 MW, ajungând la 2.337 MW. Totuși, o mare parte din energia lor nu este măsurată și nu apare în statistici, ceea ce explică parțial ponderea mică a energiei solare în 2023 (doar 1,88%).

Chiar dacă România are capacitate de 2.760 MW pe bază de cărbune, în 2024 nu s-a ajuns niciodată la acest nivel, iar producția nu a depășit 1.400 MW. În același timp, România a fost nevoită să importe multă energie pentru a-și acoperi necesarul. Deși nu există o explicație oficială, cauza probabilă este costul mare de producție internă, iar importurile sunt mai ieftine decât energia produsă din cărbune.

În 2024, producția de energie solară a crescut cu 22%, față de 2023

În 2024, producția de energie solară a crescut cu un record de 54 TWh (+22%) față de 2023, când creșterea fusese deja de 40 TWh față de 2022.

Anul trecut, capacitatea solară a Uniunii Europene (UE) a crescut cu 66 GW, adică mai mult de 450.000 de panouri instalate pe zi, cu 4% mai mult decât cele 63 GW instalate în 2023. Toate țările UE au înregistrat o creștere atât în producția de energie solară, cât și în capacitatea instalată față de anul precedent. În 2024, 16 țări din UE au generat mai mult de 10% din energia lor electrică din energie solară, cu trei mai multe decât în 2023.

În plus, au apărut soluții inovative pentru energia solară, nu doar pe acoperișuri și câmpuri. De exemplu, energia solară pe balcoane a avut o creștere mare în Germania, iar politicienii încep să înțeleagă potențialul imens al energiei solare integrate în agricultură.

Un studiu realizat de EMBER arată că, în perioadele de vârf, energia solară a acoperit mai mult de 80% din consumul de energie pentru mai mult de 70 de zile în țări precum Ungaria (cu peste 7 GW instalate) și Olanda (cu peste 27 GW instalate).