Guvernul justifică reforma și invocă „pierderi importante” la bugetele locale
Trei primari – din Bacău, Câmpulung și Buzău – declară pentru EVZ că administrațiile locale au fost puse într-o situație dificilă și că riscurile sunt mari: neplata, confuzia și pierderea încrederii cetățenilor.
După avalanșa de reacții negative, Executivul a prezentat duminică, 11 ianuarie, propria explicație privind creșterea taxelor locale. Potrivit Guvernului, ajustarea era necesară și fusese amânată ani la rând, în timp ce veniturile administrațiilor locale erau erodate.
Executivul subliniază că reforma „se impunea”, iar menținerea vechilor valori fiscale ar fi continuat să genereze „pierderi importante” pentru bugetele locale. În argumentație apar trei elemente majore:
-grad redus de colectare, cu peste o treime din impozite neîncasate;
-impozite neindexate cu inflația, ceea ce a redus veniturile locale;
-o pondere a impozitelor pe proprietate în PIB de aproximativ 0,55%, mult sub media UE (1,85%).
Impactul estimat pe 2026 este de circa 3,7 miliarde de lei, despre care Guvernul afirmă că vor rămâne la dispoziția primăriilor.
Primarii reclamă haos administrativ și lipsa instrumentelor
Primarul municipiului Bacău, Lucian Viziteu, spune că administrațiile au fost nevoite să aplice brusc reguli noi, fără sprijin tehnic și informațional suficient.
„Aplicarea acestor modificări a fost extrem de dificilă din punct de vedere administrativ. Fără date clare și fără mecanisme funcționale, totul se traduce în confuzie, nervi la ghișee și nemulțumire legitimă din partea oamenilor”, a afirmat acesta pentru EVZ
Viziteu crede că plata impozitelor ar putea fi fragmentată de contribuabili:
„Nu mă aștept ca oamenii să nu mai plătească deloc, dar este foarte posibil să plătească în două tranșe, nu integral până la 31 martie, cum se întâmpla în alți ani. Vor exista și cazuri de neplată, ca formă de opoziție”, avertizează edilul, care atrage atenția și asupra eliminării unor scutiri cu efect social.
Lasconi: „Este o mare mizerie”
La Câmpulung, primărița Elena Lasconi critică dur modul în care au fost operate schimbările fiscale.
„Este o mare mizerie. Oamenii se trezesc cu creșteri uriașe, în unele cazuri de ordinul sutelor de procente, iar noi, primăriile, nici măcar nu știm cât din banii aceștia vor rămâne efectiv la nivel local”, a spus aceasta.
Lasconi denunță lipsa de predictibilitate și presiunea pusă pe administrațiile locale în relația cu cetățenii: primăriile sunt cele care încasează furia contribuabililor, fără a avea „toate datele și pârghiile necesare”.
La Buzău, teama e alta: banii „suplimentari” s-ar putea evapora
Primarul Constantin Toma se teme că veniturile suplimentare ar putea fi doar teoretice, în funcție de noua lege a bugetului de stat.
„Noi nu știm încă pe ce sume vom putea conta. Totul se va clarifica abia prin legea bugetului de stat. Guvernul spune că banii rămân la primării, dar există și varianta reducerii cotelor din impozitul pe venit și din TVA”, avertizează Toma.
Edilul subliniază și presiunea socială și politică suportată de autoritățile locale:
„Primăriile nu tipăresc bani. Noi trebuie să funcționăm, să cofinanțăm proiecte europene și să facem investiții din banii cetățenilor. De aceea, miza nu este doar cât colectăm, ci dacă vom putea demonstra că acești bani sunt cheltuiți chibzuit și se întorc în comunitate”, afirmă primarul Buzăului.
Acesta admite că majorările vor afecta în special categoriile vulnerabile, în contextul eliminării scutirilor pentru pensionari sau familii cu venituri mici.
Cine plătește costul politic al reformei?
În final, întrebarea nu mai este dacă reforma era necesară, ci cine va suporta consecințele în plan politic și social. Primarii sunt cei care vor încasa primele reacții negative, în timp ce Guvernul își asumă decizia la nivel central.
„Trebuie să existe un vinovat”, spune Constantin Toma, care consideră că singura apărare a administrațiilor locale va fi să demonstreze concret că banii colectați se întorc în comunitate.
Pentru autoritățile locale, 2026 va fi un an de test pe trei direcții:
-comunicare și transparență,
-capacitate de colectare,
-utilizarea vizibilă a fondurilor.
În lipsa acestor elemente, majorările fiscale riscă să nu fie percepute ca reformă, ci ca o „sancțiune” într-un context economic deja fragil.
