Motivul reformei din România
Guvernul aduce clarificări privind recentele modificări ale impozitelor și taxelor pe proprietate, aplicabile clădirilor, terenurilor și autovehiculelor, ca urmare a întrebărilor formulate de jurnaliști. Măsurile urmăresc corectarea unor dezechilibre istorice și creșterea eficienței în colectarea veniturilor locale.
România a înregistrat un nivel scăzut al veniturilor din impozitarea proprietăților, doar 0,55% din PIB, comparativ cu media europeană de 1,85%. În plus, impozitele variau semnificativ între localități și nu reflectau valoarea reală a proprietăților. Sistemul anterior a generat pierderi importante pentru bugetele locale, inechități între contribuabili și dependență crescută de transferuri de la bugetul de stat.
Reforma a fost inclusă în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) încă din 2021-2022 și este parte a angajamentelor asumate de România pentru reducerea deficitului bugetar și pentru îmbunătățirea performanței administrației locale.
”Asta a generat pierderi importante de venituri pentru autorităţile locale, inechităţi între contribuabili, lipsă de performanţă în administraţie şi creşterea sumelor transferate de la bugetul naţional către autorităţile locale. Nu mai puteam continua în felul acesta.
Reforma impozitării proprietăţii a fost asumată de România încă din perioada 2021-2022 prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi în toate negocierile cu Comisia Europeană pentru reducerea deficitului bugetar, precum şi prin Planul fiscal bugetar structural pe termen mediu. Este prevăzută şi în angajamentul asumat de Guvernul României în decembrie 2024, aprobat în ianuarie 2025 de către Comisia Europeană.
Deşi angajamentele au fost luate în anii anteriori şi discuţiile despre impozitarea în funcţie de valoarea de piaţă a imobilelor s-a purtat de-a lungul anilor, decizia a fost amânată de mai multe echipe guvernamentale.
Lipsa asumării răspunderii a pus în pericol atragerea de către România a fondurilor europene, amânarea încasării unor sume importante din PNRR (cererile de plată 4 şi 5 – între 300 şi 500 milioane de euro) şi a agravat lipsa de performanţă în administraţia locală şi acumularea unor dezechilibre bugetare”, se arată în comunicatul de presă al Guvernului.
Intrarea în vigoare a noilor reguli a fost întârziată de decizii ale Curții Constituționale și de procedurile legale necesare. Adoptarea actului normativ la 15 decembrie 2025 a impus autorităților locale un calendar comprimat, generând dificultăți temporare de aplicare, inclusiv probleme tehnice și discrepanțe între unitățile administrativ-teritoriale (UAT). Autoritățile statului lucrează în prezent la remedierea acestor disfuncționalități.
”Măsurile au fost decise de Guvern pentru ridicarea condiţionalităţii macroeconomice şi validarea jaloanelor, iar intrarea lor în vigoare a avut loc cu întârziere, ca urmare a deciziilor Curţii Constituţionale din luna decembrie, a atacurilor formulate de opoziţie şi a procedurilor legale subsecvente. Aceste aspecte au întârziat depunerea cererii de plată numărul 4, precum şi încasarea fondurilor europene.
Adoptarea actului normativ la data de 15 decembrie 2025, cu un termen foarte scurt pentru intrarea în vigoare, a impus modificări suplimentare pentru a permite autorităţilor administraţiei publice locale să adopte hotărârile de consiliu local necesare stabilirii cotelor şi a elementelor de competenţă locală, de îndată, prin scurtarea termenelor privind etapele de transparenţă decizională. Acest calendar comprimat a redus semnificativ timpul de pregătire la nivelul autorităţilor publice locale şi a generat sincope în implementare (probleme la platforma ghişeul.ro, erori de calcul a deciziilor de impunere, diferenţe de aplicare între UAT-uri)”, notează reprezentanții Guvernului de la București.
Impactul bugetar al măsurilor fiscale din România
Se estimează că aplicarea noilor impozite va genera venituri suplimentare de aproximativ 3,7 miliarde lei în 2026, o creștere de peste 30% față de 2025. Sumele colectate rămân la bugetele locale, reducând necesitatea transferurilor de la bugetul de stat.
-
Actualizarea bazei de impozitare: Valorile depășite sau istorice sunt eliminate, iar baza de calcul este recalibrată la aproximativ 2.677 lei/mp (≈535 euro/mp), în pregătirea trecerii la impozitarea la valoarea de piață de la 1 ianuarie 2027.
-
Eliminarea facilităților nejustificate: Reducerile excesive sunt limitate, iar UAT-urile pot acorda reduceri țintite de maximum 5% din veniturile colectate anterior.
-
Rolul autorităților locale: Consiliile locale păstrează dreptul de a stabili cotele de impozitare, dar acestea nu pot fi mai mici decât nivelul din 2025. Majorarea medie a impozitelor pe proprietate se situează între 70% și 80%, cu variații în funcție de tipul și vechimea clădirii și de deciziile locale.
Sistemul de calcul rămâne bazat pe capacitatea cilindrică a motorului, dar valorile sunt ajustate în funcție de norma de poluare Euro. Aceasta permite ca vehiculele mai vechi să suporte impozite mai mari, iar cele conforme standardelor recente să beneficieze de valori mai reduse sau creșteri moderate. Scopul este să se încurajeze utilizarea vehiculelor cu emisii mai reduse, fără a introduce taxe noi și fără a complica administrativ sistemul. Categoria vehiculelor hibride este analizată în funcție de emisiile reale de CO2, nu generic, pentru a respecta cerințele PNRR.
