Debitul Dunării scade sub media multianuală în ianuarie. Hidrologii avertizează asupra extinderii podurilor de gheață

Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA) anunță diminuarea debitului Dunării la intrarea în țară în perioada 11 – 18 ianuarie 2026, precum și extinderea formațiunilor de gheață pe râurile din estul și nordul țării. Nivelurile prognozate se situează sub media multianuală pentru luna ianuarie.

Debitul Dunării la Baziaș scade până la 4.200 mc/s

Conform prognozei INHGA, debitul fluviului la intrarea în țară (secțiunea Baziaș) va fi staționar în prima zi a intervalului la valoarea de 4.800 mc/s, urmând să scadă progresiv până la 4.200 mc/s, sub media multianuală a lunii ianuarie de 5.400 mc/s.

Pe sectorul aval de Porțile de Fier, hidrologii anticipează în general creșteri ale debitelor, cu excepții locale: în prima jumătate a intervalului pe sectorul Gruia – Turnu Măgurele, respectiv în a doua parte pe sectorul Gruia – Galați, unde se vor înregistra scăderi.

Aceste valori sunt în linie cu previziunile hidrologilor pentru luna ianuarie, care estimează un debit maxim de 4.000 mc/s și un minim de 2.300 mc/s, semnificativ sub media lunară multianuală.

Valori sub normale la început de an

Debitele Dunării din sezonul rece depind în mare măsură de regimul precipitațiilor și de acumulările în bazinul superior (Germania, Austria, Slovacia). Iernile secetoase și perioadele cu temperaturi scăzute urmate de îngheț prelungit determină reducerea scurgerilor de pe versanți și scăderea alimentării naturale a fluviului.

Anul hidrologic 2025–2026 a debutat cu deficit moderat spre sever în multe zone ale Europei Centrale, ceea ce explică nivelurile reduse înregistrate pe Dunăre.

Impact potențial asupra navigației fluviale și industriei

Deși valorile prognozate nu sunt extreme, debitul redus poate afecta navigația fluvială pe anumite sectoare, în special în zonele cu șenal îngust. În perioade similare din anii anteriori, transportatorii au raportat încetiniri ale traficului, restricții de încărcare a barjelor și creșteri ale costurilor logistice în porturile dunărene.

Debitele mici pot influența și sectorul hidroenergetic, în special în țările din aval, unde funcționarea hidrocentralelor se bazează pe regularizarea Dunării.

Râurile interioare: debite în scădere și formarea podurilor de gheață

Pentru râurile interne, INHGA arată că debitele medii zilnice vor fi în general în scădere, cu excepții pe râurile din bazinul Bârlad, afluenții Prutului și cursurile de apă din Dobrogea, unde valorile vor fi staționare.

Un element important al prognozei îl constituie formațiunile de gheață, care se vor extinde și intensifica pe fondul temperaturilor extrem de scăzute anunțate în următoarele zile.

În text se menționează:

• „formaţiunile de gheaţă (gheaţă la maluri, pod de gheaţă) existente pe majoritatea râurilor din ţară vor fi în extindere şi intensificare”
• acestea vor predomina în partea a doua a intervalului
• podurile de gheață se vor manifesta în special pe râurile din Moldova și estul Transilvaniei

Podurile de gheață pot avea efecte multiple:

• blocaje locale
• creșterea riscului de viituri la dezgheț
• degradarea infrastructurii hidrotehnice
• probleme pentru captările de apă ale marilor orașe

Prognoza trimestrială: regim hidrologic sub normal în ianuarie

Datele INHGA arată că în ianuarie 2026 regimul hidrologic se va situa între 30–50% din mediile multianuale lunare, ceea ce indică un deficit semnificativ.

Există însă diferențe regionale importante:

Valori peste media națională (50–80%) pe râurile din bazinele:

• Olt superior și mijlociu
• Argeș superior și mijlociu
• Ialomița
• cursurile Siretului și Prutului

Cele mai ridicate valori (80–100%) pe:

• Vișeu
• Iza
• Jiu
• Suceava
• Moldova
• Bistrița
• Trotuș
• Putna

Cele mai reduse valori (sub 30%) pe:

• bazinele hidrografice ale râului Bârlad

Aceste diferențe reflectă diversitatea climatică și hidrologică a României, dar și efectele stratului de zăpadă, alimentării naturale și condițiilor glaciale.

Posibile consecințe pentru agricultură și resursele de apă

În funcție de persistarea valorilor reduse, lunile februarie-martie ar putea fi critice pentru sectorul agricol dacă:

• nu există strat de zăpadă consistent
• rezervele de apă din sol rămân scăzute
• debitele nu revin către nivelul normal

Debitele reduse pot afecta:

• irigațiile
• rezervele de apă potabilă în unele zone
• ecosistemele acvatice

În anii anteriori, ANM și INHGA au avertizat asupra perioadelor secetoase ce au urmat iernilor cu debite reduse.