Coaliția guvernamentală, sub presiune. Ilie Bolojan explică de ce a fost nevoie de aceste măsuri fiscale dure
Tensiunile din interiorul coaliției de guvernare și nemulțumirile tot mai vizibile inclusiv în rândul liberalilor pun sub semnul întrebării stabilitatea Executivului condus de Ilie Bolojan.
Într-un context economic dificil, premierul a analizat, într-o intervenție televizată la Digi24, impactul măsurilor fiscale, starea finanțelor publice și reacțiile societății la deciziile Guvernului.
Impozitele pe proprietate: Ne-am angajat să reflecte prețul de piață al locuințelor
Ilie Bolojan a explicat că majorarea impozitelor pe proprietate a fost una dintre deciziile asumate anul trecut, în baza unui angajament al României de a alinia aceste taxe la valoarea de piață a locuințelor.
Premierul a subliniat că veniturile rezultate din aceste impozite revin autorităților locale, care, în condițiile reducerii transferurilor de la bugetul central, au fost nevoite să își asigure surse proprii de finanțare pentru proiectele de investiții.
Potrivit acestuia, atât Guvernul, cât și unele primării poartă o parte din responsabilitate pentru modul în care aceste măsuri au fost implementate.
„Unul dintre lucrurile pe care a trebuit să le facem anul trecut a fost majorarea impozitelor pe proprietate. Deja aveam un angajament al României că vom aduce impozitele pe proprietate la un nivel care să reflecte prețul de piață al locuințelor.
Aceste venituri sunt ale autorităților locale. Nemaiputând să le transferăm la fel de mulți bani ca anii trecuți pentru a-și finaliza lucrările de investiții, trebuia să își genereze mai multe venituri.
Aici s-au întâmplat câteva lucruri – unele sunt din culpa guvernului, unele din culpa primăriilor”, a afirmat premierul Ilie Bolojan.
Bolojan: Suntem ca o familie care ani de zile a cheltuit mai mult decât își putea permite. Ajungi să reduci cheltuielile ca să-ți plătești datoriile
Referindu-se la pachetul de măsuri economice adoptate, premierul a arătat că orice corecție a dezechilibrelor bugetare implică costuri.
Ilie Bolojan a comparat situația statului cu cea a unei familii care, după ani de cheltuieli peste posibilități, ajunge în punctul în care nu mai poate fi finanțată și este obligată să își reducă drastic cheltuielile pentru a-și plăti datoriile.
În opinia sa, aceste măsuri generează o contracție economică inevitabilă și alimentează nemulțumiri în rândul populației, cu atât mai mult cu cât perioada de ajustare se prelungește.
„Atunci când iei măsuri de ajustare și corectezi deficite, înseamnă că dacă mutăm în cheltuielile unei familii, ani de zile ai cheltuit mai mult decât ți-au putut permite, la un moment dat, pentru că nu ți-ai plătit creditele, nimeni nu te mai finanțează și trebuie să reduci cheltuielile ca să plătești datoriile.
Într-o astfel de situație suntem și noi. Măsurile care au fost luate sunt măsuri care au cost care înseamnă o contracție economică și care nemulțumesc o parte dintre cetățeni.
Cu cât aceste măsuri corective se lungesc, cu atâta nemulțumirea crește”, a adăugat șeful Guvernului.
Votul antisistem și sentimentul de nedreptate socială
Premierul a mai arătat că România se confruntă cu un vot antisistem puternic, vizibil încă de la alegerile prezidențiale de anul trecut.
Ilie Bolojan a explicat că, pe fondul creșterilor de taxe și al majorării TVA, măsuri care nu au fost dublate pe deplin de corectarea unor inechități percepute – precum pensiile speciale ale magistraților – s-a instalat un sentiment de oboseală și frustrare.
În acest context, Ilie Bolojan a admis că există riscul ca percepția de nedreptate socială să se fi consolidat, alimentând tensiunile politice și sociale din prezent.
„De anul trecut, dela alegerile prezidențiale s-a văzut că avem un vot antisistem foarte puternic, ceea ce s-a confirmat prin candidații care au intrat în turul al doilea, deci exista un sentiment de ostilitate puternic.
Pe lângă acest sentiment, cu lucrurile care au evoluat de atunci, cu măsurile pe care am fost nevoiți să le luăm – creșteri de impozite pe proprietate, creșterea TVA, care nu au fost dublate într-u totul de măsuri compensatorii de corectare a nedreptăților, de exemplu corectarea pensiilor magistraților, alte elemente pe care românii le percep ca nedreptăți, au făcut să apară acest sentiment de oboseală, de percepție că nu toată lumea achită nota de plată, deci există posibilitatea ca acest sentiment de nedreptate să se fi consolidat”, a încheiat premierul Ilie Bolojan.
